A. Garanția națională pentru un viitor mai bun al copiilor

Cea mai importantă resursă a unei națiuni sunt oamenii, iar cel mai mare potențial pentru viitorul acesteia îl constituie copiii și tinerii săi. Dar tot ei sunt și printre categoriile cu gradul cel mai mare de vulnerabilitate. Potențialul există, dar pentru a-l transforma în realitate este nevoie de acțiune urgentă și susținută, în condițiile în care abordarea provocărilor este deosebit de complexă, pe tipuri de probleme și procese ce nu pot fi rezolvate prin măsuri punctuale, oricât de hotărâte ar părea.

Copiii reprezintă 20% din populația României, partea cea mai importantă pentru viitorul societății, dar și partea cea mai fragilă a ei. Copiii sunt, de asemenea, categoria socială cea mai expusă la neajunsurile comunităților din care fac parte. Patru din zece copii sunt afectați de sărăcie și peste 100.000 dintre ei au cel puțin unul dintre părinți plecați în străinătate, inspectoratele școlare estimează chiar de până la trei ori mai mulți în această situație. În fiecare an pierdem un sfert de generație deoarece renunță la școală, iar aproape jumătate dintre cei care rămân în școală nu pot conecta informațiile de acolo cu viața reală, așa cum au demonstrat-o din nou, și din nefericire, rezultatele testelor PISA.

Propunem să declarăm șansa la siguranță și la un viitor împlinit prioritatea zero a următorilor zece ani, printr-o extinsă coaliție națională pentru viitorul copiilor, formată din responsabili guvernamentali și politici și din reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale, ai asociațiilor de părinți și de copii. Este vorba de o acțiune asumată și coordonată de guvern, printr-un program integrat de interes național, care să intervină pentru garantarea șansei la un viitor mai bun tuturor copiilor din România. Pentru ca această șansă la un viitor mai bun să poată fi asigurată, este nevoie de un set minimal de măsuri:

  • acces gratuit la educație (și acoperirea directă sau indirectă a costurilor asociate educației acolo unde familiile au dificultăți financiare);
  • acces gratuit și la timp la sănătate și măsuri de prevenire (vaccinare, profilaxie, educație sanitară);
  • acces la nutriție adecvată (masă caldă în școli);
  • acces la condiții decente de locuire;
  • acces la protecție împotriva violenței și a abuzurilor fizice și psihice.

Demnitatea copiilor, șansa la un viitor împlinit, competitivitatea internațională a României în a patra revoluție industrială și sustenabilitatea sistemelor noastre de asigurări sociale pentru fiecare generație depinde de ei și, de fapt, depinde de capacitatea noastră de a le crea cadrul în care cresc și învață bine. Realitatea este însă alta: 6% din copii nu ajung la școală, 46.000 o abandonează anual, iar dintre cei care rămân în școală 4 din 10 nu reușesc nu pot face conexiuni între informațiile pe care le au și aspecte din viața reală. Deși organizațiile nonguvernamentale semnalează multiple cazuri abuzuri, pedepse corporale, privare materială severă, lipsa actelor de identitate, statul raportează că 100% dintre copii sunt acoperiți de sistemul de protecție socială și că avem cel mai mic număr de petiții către instituții asupra încălcării drepturilor copiilor dintre toate țările UE.

Pentru a putea rezolva aceste probleme, se impune adoptarea unui set de măsuri rapide. Astfel, avem în vedere recuperarea activă a celor lăsați pe dinafară, fie prin excludere, fie prin rezultatele slabe care nu le vor permite o viață independentă activă în societate. E vital să se știe despre fiecare copil în risc de pericol, la timp, prin crearea Registrului local și național al copiilor în situații de risc cu recomandări personalizate de intervenție, finalizat în primii doi ani și actualizat anual. E vital să se știe despre fiecare copil și de nevoile lui sociale, educaționale, de sănătate și siguranță, monitorizat local și național, iar alertele de risc și intervenție vor veni de la fiecare profesionist în contact cu copilul: asistent social, medic de familie, educator.

Pentru primele 1.000 de zile de viață ale copilului, vom asigura monitorizarea la domiciliu, kitul pentru nou-născuți și un program eficient de nutriție adecvată a mamelor însărcinate și a bebelușilor, precum și o carte de povești adaptată la preșcolar, în fiecare casă, pentru a spori șansele de alfabetizare ulterioară. E importantă apoi asigurarea unei nutriții adecvate din sarcină la maturitate, prin asigurarea nevoilor de bază acolo unde familia nu poate face asta prin programul național de vitamine și nutriție adecvat pentru mamele însărcinate; mese, preferabil calde, în școli și suport pentru nutriția care însoțește tratamentul medical al copiilor (în special formele de cancer, recuperare postoperatorie, diabet).

Pentru a evita abandonul școlar, ne propunem ca obiectiv întoarcerea și păstrarea în școală a celor care aveau nevoie de suport să continue. Țintim includerea în sistemul educațional a 70% dintre copii lăsați în afara lui în primii patru ani și 95% până în 2030, prin eliminarea barierelor de acces și de continuare, în special prin intervenții de servicii integrate și metodologia managementului de caz, în parteneriat cu comunitatea, dar și fonduri dedicate pentru rechizite și haine. E necesară sprijinirea acestora pentru performanță în interiorul sistemului și mecanisme de alertă în prevenirea abandonului școlar, cu elemente speciale de intervenție pentru mame adolescente, copii din familii cu migrație de muncă, minorități, copii din sistemul de privațiune de libertate, copii cu CES.