Oana Țoiu, despre cazul ANES: România stă prost, foarte prost, la a combate violența domestică

„E nevoie de soluții mai bune, nu mai puține, și primul pas cred că e să recunoaștem că bătaia și discriminarea sunt încă prezente”, a subliniat Oana Țoiu, membru al Consiliului Național PLUS și fost secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul Cioloș, marți, în cadrul unei analize privind activitatea Autorității Naționale de Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES).

„Despre cazul ANES – Autoritatea Națională de Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați:

România stă prost, foarte prost, la a combate violența domestică și la acces egal la oportunități, resurse și putere între femei și bărbați are rezultate diferite în domenii profesionale diferite.
E nevoie de soluții mai bune, nu mai puține, și primul pas cred că e să recunoaștem că bătaia și discriminarea sunt încă prezente și nu pot victimele singure să le rezolve. Anul ăsta am reușit inclusiv să mă cert cu domni să nu intre în cabine cu soțiile lor și mi s-a răspuns «Ce, știe proasta asta ce să voteze fără mine?»

Astea fiind spuse, însă, când o instituție publică nu își justifică existența în fața cetățenilor care o susțin prin banii lor, rostul în societate, nu doar sprijinit pe problema invocată, ci și pe soluțiile aplicate, apare inevital pericolul punerii sub semnul întrebării a legitimității existenței ei.

Asta poate deveni o amenințare însăși a misiunii sale, de aceea transparența și rapoartele de rezultate, precum și comunicarea onestă a limitărilor și insucceselor devine o datorie nu de PR, ci de a servi misiunea pentru care a fost înființată.

Cât de des ați auzit că ANES, cu 41 de angajați și 2,7 milioane de lei anual fonduri publice pentru salarii, atrage atenția asupra sentințelor ușoare date de judecători pentru violuri ale fetelor de 10-13 ani invocând faptul că victima a provocat agresorul? Și cât de des ați auzit asta de la ONG-uri cu resurse puține, poate 3-4-10 angajați, poate bazate pe juriști voluntari, dar mult mai active? Cred că mult mai multe se pot face decât a făcut ANES până acum.

În tema ei principală, violența domestică, vocea cea mai puternică și aș îndrăzni să spun că și succesul acolo unde a existat, s-a bazat mai mult pe societatea civilă decât pe ANES, și în funcție de cine a stat la cârma ei a deschis sau nu ușa soluțiilor venite dinspre experții din afară, a avut sau nu putere să împingă reformele necesare.

Dar există un motiv pentru care vocile din societatea civilă care au criticat și ANES acum sar să apere existența ei, pentru că atunci când responsabilitatea nu e a cuiva anume, nu e a nimănui, și ce avem de rezolvat se poate cu putere instituțională. Ce cred că sperie mai tare ca rezultate parțiale e ca nimeni să nu aibă puterea în sistemul public să le facă și să fie partener cu relevanță pentru societatea civilă. Cinstit trebuie să spun că ce bănui e că societatea civilă a fost și factorul de continuitate, da, s-au păstrat angajații, dar câteodată noii secretari de stat au fost mai atenți la ce au de spus ONG-urile decât oamenii lor preluați de sub conducerea partidului opus”, a argumentat Oana Țoiu.

Oana Țoiu a subliniat faptul că „resursele publice trebuie investite acolo unde dau rezultate”. „O să vorbesc doar de 2016 și ce a rămas după el bine și prost, pentru că e perioada pe care o știu mai bine. ANES era parte din agențiile naționale ale căror conduceri au rămas să raporteze la mine, după preluarea mandatului lui Valeriu Nicolae:

Bine (dar nu perfect):
– Propunerea de lege pentru introducerea ordinului de protecție de urgență dat la fața locului (bazat pe propunerile și presiunea societății civile), votat apoi de Parlament în 2017. Practic până atunci, deși era posibil, polițiștii spuneau că nu au cadrul suficient să nu lase agresorul în casă cu victima sau să asigure protecția ei prin ordin.
(Modificarea legii nr. 217/2003 )
– Decizia ca victimele violului să poată avea probele prelevate la urgență și nu a INML, în urma întâlnirilor echipei ANES cu ei (da, era atât de absurd încât o victimă a violului, după ce ajungea la medic, trebuia să meargă apoi la INML pentru prelevare, că nu la femei și la victime se gândește INML, ci la anchetă).

Prost:
A existat o propunere care, așa cum era, duce în derizoriu politicile de gen, de de angajare la fiecare companie și instituție cu peste 50 de angajați. Nu a devenit nimic serios în 2016 și dacă cineva mi-ar da direct pe mână banii din care instituțiile statului ar plăti câte un angajat expert pe egalitate de gen aș construi din ei adăposturi pentru victimele violenței domestice, care nici acum nu sunt în toate județele.

Îmi și imaginez reacția antreprenorilor obligați să angajeze un om care să se ocupe doar de politici interne de gen, obligați pe banii lor de un stat care nu a rezolvat nimic intern înauntru, cu 5% din primari femei și 20% din parlamentari.

Doamna Dancilă a declarat pe 8.02.2018 că se va introduce obligatia ca firmele de stat, dar si cele private care au cel putin 50 de salariati să aibă «în structura de personal un expert în egalitatea de sanse», obligația a devenit posibilitate și legea a trecut așa de parlament. O lege care îți dă voie să faci ceva ce nu era nici înainte interzis.

Experții menționați prima dată de dna Dăncilă aveau diploma necesară de la un curs făcut în trecut cu ANES și Academia Națională de Informații.

Ce treabă are ANI cu subiectul? O investigație aici: https://www.riseproject.ro/articol/afaceri-pe-spinarea-femeilor-batute/

Trebuie pornită o dezbatere consistentă despre cum poate fi îndeplinit mai bine mandatul acestei instituții. Pot asculta și păreri diferite de a mea. Dar ce sunt convinsă e că problema României de violență nu se va rezolva de una singură și că organizațiile nonguvernamentale fac tot ce pot cu puținele resurse pe care le au (inclusiv în mandatul meu să vină fiecare să susțină fie pozitiv fie critic propriile propuneri), că e nevoie de un partener instituțional puternic și că resursele publice trebuie investite acolo unde dau rezultate”, a explicat Oana Țoiu.

Sursa: https://stiri.plus/oana-toiu-despre-cazul-anes-romania-sta-prost-foarte-prost-la-a-combate-violenta-domestica/