Criza COVID-19 a accentuat problemele nașterii din România: suntem primii în UE la cezariene și ultimii la alăptare

De când știu eu despre nașteri, adică de acum 16 ani și ceva, pe când eram gravidă cu primul meu copil și mi s-a pus în față o cezariană bazată pe motive fictive, au tot fost derapaje în îngrijirea gravidelor și a nașterilor în România. „Nu ne trebuie medicină bazată pe dovezi sau protocoale, știm noi cum se face”, un citat celebru din mulți medici de-ai noștri.

Nașterea și pandemia

Pandemia a adâncit aceste derapaje și practicile care erau deja greșite au devenit de-a dreptul abuzive. Ne scufundăm în rutini comuniste, doar pentru că așa ne pică mai comod pe secție sau așa crede vreun dinozaur-medic de cuviință, pe principiulhai că merge și așa. Iată că nu merge și riscăm să avem în curând o rată de cezariene similară numărului de nașteri. Iar bebelușii separați de mamele lor riscă să se îmbolnăvească de la asistente/medici (cum au fost cazurile de la Timișoara) și să „beneficieze” mai des de celebrii germeni de spital (infecții nosocomiale), neavând protecția oferită de alăptare. Germenii rezistenți din spitalele noastre nu au dispărut repede undeva de frica noului virus. Dar rațiunea medicală și măsurile preventive se pare că da.

Gravidele sunt o categorie aparte de pacienți, cele care își permit vor face orice ca să se investigheze bine de tot, iar cele care nu își permit ajung să nu se mai caute deloc. Primele au devenit obiectul-țintă al multor colegi care au văzut oportunitatea financiară, iar moral nu și-au pus prea mult problema că le cheamă prea des la consulturi. Cele care nu au bani au fost ușor, ușor îndepărtate și nu au variante la îndemână pentru a-și urmări sarcinile.

În topul cezarienelor, dar și al mortalității materne și infantile

Avem țara cu mai mult de una din cinci gravide cu sarcini complet neurmărite. Vin la spital să nască, dacă vin. Nu au îngrijire comunitară, dacă ajung la medicul de familie sau la ambulatoriul de spital sunt de obicei certate, batjocorite, așa că nu mai merg. Preferă să lase lucrurile la voia întâmplării, iar întâmplarea nu ține prea des cu ele și nici cu bebelușii lor.

Avem mortalitate maternă și infantilă de top în Europa, suntem primii la cezariene și printre ultimii la alăptare.  Și trăim acest paradox continuu, unele femei nu sunt îngrijite deloc, în timp ce altele sunt investigate după niște reguli ale creativității și nevoii financiare a medicului sau a clinicii la care merg. Uneori vorbim și despre ignoranța colegilor medici, nu neapărat de o rea intenție. Sunt recomandări internaționale clare, ele sunt bazate pe cercetări îndelungi, pe cohorte mari de paciente. Ar trebui să știm cum să urmărim o sarcină, numai dacă deschidem site-uri ale OMS, NICE, ACOG, deci această ignoranță nu e scuzabilă, mai ales că pentru o gravidă ea se traduce în costuri emoționale și bănești complet inutile.

Primesc zilnic mesaje despre astfel de situații din toată țara. În București în mod special există acest produs scump (între 6.000 și 14.000 de lei): nașterea prin cezariană cu test de coronavirus programat înainte și îți vezi copilul la un moment dat după, sau naștere naturală și îl mai vezi când vine rezultatul testului de coronavirus, cu puțin noroc la 24 de ore. Practica de separare de rutină pentru niște mame care nu au niciun simptom de COVID-19 depășește chiar recomandările aberante ale unei comisii din Ministerul Sănătății de a separa nou-născutul de mama pozitivă sau cu simptome COVID-19, recomandare exact pe dos față de cea a Organizației Mondiale a Sănătății. Alăptarea: Deși recomandările OMS susțin posibilitatea alăptării la lehuzele infectate cu COVID-19, având în vedere infrastructura secțiilor de obstetrică-ginecologie și neonatologie a maternităților din România precum și amploarea pandemiei COVID-19 în România se recomandă izolarea nou-născutului de mama infectată și hrănirea acestuia cu formulă de lapte.

Metodologia MS: Gravidele care nasc în perioada aceasta la maternitățile private din București nu se încadrează în situația descrisă mai sus, deci nu există niciun fel de temei sau circumstanță pentru această separare. Totuși, acesta este răspunsul unei clinici private, la îngrijorarea unei femei aflate în săptămâna 39 de sarcină: „În acest moment, fluxul pentru o naștere naturală este într-adevăr cel descris de dv. și este respectat întocmai. Tocmai pentru a evita impunerea unei cezariene programate și pentru că suntem alături de toate pacientele noastre și le încurajăm și susținem alegerea de a naște natural, s-a decis această izolare până la primirea rezultatului testului.” Aceste practici au loc în capitala unei țări europene, în anul 2020, la spitale private de renume și aduc unor femei și unor copii sănătoși un deserviciu imens: încălcarea dreptului de a fi împreună, contrar tuturor recomandărilor bazate pe dovezi. Nu mai există clampare tardivă a cordonului ombilical, colonizare cu germeni prietenoși, contact piele pe piele, inițierea alăptării imediat după naștere, bonding între mamă și copil.  Aceste femei care nasc în continuare ar putea bineînțeles sabota oferta de mai sus, dar până nu suntem în pielea unei gravide aflate în preajma nașterii nu cred că putem înțelege amestecul de putere și vulnerabilitate în care se află. Fără să generalizez, e totuși clar că felul în care sunt urmărite sarcinile în România e unul foarte creativ, spre alarmant de greșit. Există, firește, și clinici sau medici de excepție – cei la care nu primează interesul personal și sunt la zi cu studiile și recomandările internaționale, sunt competenți, iar felul în care își fac meseria e un exemplu pentru noi toți. Nu despre ei este vorba în articolul acesta.  E fără sens să rămânem uimiți la apariția întâmplătoare a normalului și cred că facem asta din cauza intensei obișnuințe de a ne uita cu brațele încrucișate cum ne sunt încălcate drepturile, de foarte devreme până ce ne facem mari. Trăim cu asta în respirația noastră și parcă acolo unde ceva a mers bine apare un contrast atât de ciudat cu ceea ce știm noi ca fiind „normal”, încât ne miră până la extaz.

Asta nu exclude recunoștința, ci doar cred că nu ne lasă să avem grijă de noi. De noi atunci când urmează să naștem și nici de bebelușii pe care tocmai i-am adus pe lumea asta. Chiar și de ar exista o singură mamă victimă a acestor practici, tot e cu una prea mult. Chiar și de un singur bebeluș ar suferi fiind separat de mama lui, tot e cu unul prea mult. Și ce vedem, de fapt, este că aceste cazuri nu sunt excepția, ci regula. Punctul culminant al acestei afaceri este nașterea. Femeile sunt îndreptate către cezariană de ani buni, pe diverse motive, care de care mai hilare: copilul e prea mare, are cordonul în jurul gâtului, a trecut termenul, nu vă las să vă chinuiți, purtați ochelari și puteți completa lista cu multe motive invocate zilnic de unii dintre ginecologii patriei.

* Editorial de Irina Mateescu, membru PLUS Bucuresti si expert CNPP Social

Sursa: https://stiri.plus/criza-covid-19-a-accentuat-problemele-nasterii-din-romania-suntem-primii-in-ue-la-cezariene-si-ultimii-la-alaptare/


Versiune #1
Creat la Wed, Jun 10, 2020 7:04 AM de Mariana Țînțărean
Modificat la Wed, Jun 10, 2020 7:09 AM de Mariana Țînțărean