Viața după pandemie. Ce ar trebui să facem altfel

Odată cu ridicarea stării de urgenţă putem trage primele concluzii preliminare despre unul dintre cele mai tensionate momente ale ultimilor 30 de ani: pandemia de COVID-19. Brutal şi fără prea mult avertisment, ne-am văzut toţi, indiferent de origini, posibilităţi financiare şi educaţie, la fel de vulnerabili în faţa unei situaţii complet nemaiîntâlnite de peste 100 de ani.

Reacţiile au fost fără precedent şi au variat de la resemnare la furie, de la acceptare la negare completă sau de la cooperare cu autorităţile prin voluntariat până la revoltă deschisă. Mai presus de orice, acest eveniment global a scos la iveală un teren deosebit de fertil pentru un alt tip de pandemie, cea a pseudoștiinței, dezinformării şi fake news-ului. Vedem cum internetul, devenit peste noapte adăpost comun, s-a transformat într-un veritabil laborator unde sunt însămânţate, cultivate si vectorizate informaţii menite să creeze disensiune în rândul populaţiei. Cum am ajuns aici?

Nu e un secret că România este pe podium la capitolul igienă precară, automedicaţie, boli cu transmitere sexuală, tuberculoză, sarcini la adolescente. S-au făcut şi se fac suficiente statistici în această privinţă şi lucrurile nu s-au îmbunătăţit între timp. Dacă românul de rând tratează cu indiferenţă boli precum obezitatea, diabetul sau cancerul care omoară anual zeci de mii de oameni, de ce s-ar impacienta pentru un virus care a omorât puţin peste 1.000 de oameni în ţară? E greu să găşesti vinovatul pentru această problemă, dar o cauză majoră este lipsa aproape completă a predării în şcoli a unor informaţii medicale de bază. Ieșim pe porţile unităţilor de învăţământ știind taxonomia euglenei verzi, numărul de mănăstiri ctitorite de Ștefan cel Mare și cum să rezolvi o integrală, dar habar n-avem despre informaţii care ne-ar putea salva viaţa. Cred că nu e un moment mai bun pentru Ministerul Educației ca cel de acum să evalueze și să introducă cât mai repede câteva noțiuni de educație medicală de bază în curiculă, preferabil începând de anul acesta, dacă nu, cel mai târziu din toamnă.

Lista este foarte lungă, dar am enumerat zece dintre cele mai importante:

  • Că poți fi bolnav fără să ai simptome și că nu ești considerat vindecat dacă ți se ameliorează simptomele. Că dacă o boală nu doare sau nu te deranjează nu înseamnă că nu te afectează;
  • Că igiena nu e doar pentru a fi acceptat mai ușor în societate, ci este importantă pentru propria sănătate;
  • Când este recomandat să mergi în urgență și când este recomandat să te adresezi unui medic de familie;
  • Cum să recunoști semnele și simptomele unei urgenţe comune și cum să procedezi în situația respectivă;
  • Că antibioticele se iau doar cu rețetă și la indicația medicului și că Augmentinul nu este panaceu universal;
  • Că utilitatea vaccinurilor a fost dovedită de sute și mii de studii clinice și că atunci când ai nelămuriri legate de un anumit produs e bine să îți iei informațiile de la cineva cu pregătire din domeniu;
  • Că este mult mai ieftin și pentru tine și pentru stat să previi o boală decât să o tratezi, că medicii și analizele nu sunt inamicul tău și controalele periodice nu sunt doar pentru cei bolnavi;
  • Că bolile cu transmitere sexuală nu sunt doar apanajul celor care practică cea mai veche meserie din lume şi că netratate pot duce la diferite comorbidităţi şi chiar reducerea speranţei de viaţă;
  • Că distanțarea socială nu e un moft sau o obligație de conjunctură și că ar trebui să fie ceva firesc să îi respecți cuiva spațiul personal.
  • Că boala nu e o stigmă și că poți să ai o condiție medicală și să trăiești o viață normală.

Momentan suntem într-o fază de relaxare accelerată şi peste câteva luni cei mai mulți români vor reveni la vechile obiceiuri. Doar un visător poate crede că un adult care nu a respectat niciodată o minimă distanţare socială, nu urmează măsuri de igienă elementare şi care nu a mers niciodată voluntar la un control medical va deveni brusc un cetăţean disciplinat. Dacă vrem să construim un viitor mai sigur, e important să întelegem un principiu de bază: e infinit mai simplu să educi pe cineva în tinerețe decât să forțezi pe cineva la bătrânețe.

 

* Material de Ștefan-Alexandru Artene, medic specialist oncolog, asistent universitar în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova și membru în grupul de lucru al Comisiei Naționale de Politici și Programe

Sursa: https://stiri.plus/viata-dupa-pandemie-ce-ar-trebui-sa-facem-altfel/


Versiune #1
Creat la Tue, Jun 2, 2020 8:27 AM de Mariana Țînțărean
Modificat la Tue, Jun 2, 2020 8:28 AM de Mariana Țînțărean