Securitate alimentară și siguranța alimentației

În România anului 2020, încă există categorii de populație cu risc alimentar și nutrițional ridicat, în special copiii din mediul rural și comunitățile de romi. Conform statisticilor, 55% din locuitorii din mediul rural sunt încă supuși riscului de sărăcie. Cu toate că România a înregistrat progrese remarcabile la acest capitol, de când este stat membru UE (o reducere cu 6% a riscului de sărăcie), fenomenul se menține încă la cote ridicate, iar sursa acestei probleme este practic modelul ocupațional rural în care, activitățile independente și cele casnice neremunerate, asociate cu agricultura de (semi)subzistență reprezintă 60% din ocuparea forței de muncă, munca salariată reprezentând 39% din ocuparea din rural. Datele statistice relevă și faptul că fără autoconsumul de produse agroalimentare din resurse proprii (din fermele subzistență și semisubzistență), în perioadele de criză economică, populația rurală risca să cadă sub pragul sărăciei relative.

Obiectiv: Fermele de familie – sursa de hrană de calitate și mediu natural curat

Direcții de acțiune:

  • Valorificarea potențialului neexploatat a peste un milion de ferme și gospodării mici și mijlocii care pot oferi hrană sănătoasă și de calitate prin cooperare cu furnizori de servicii, precum: turism, agro - și ecoturism, cicloturism, cantine, programul în școli, tabere pentru copii, precum alte posibilități cum ar fi cazare temporară pentru cei care doresc să se retragă și să lucreze o perioadă la sat;
  • Susținerea fermelor mici și a fermelor de familie prin fonduri europene și naționale;
  • Reglementarea lanțului scurt de aprovizionare și stimularea proiectelor care încurajează formarea lanțurilor scurte de aprovizionare;
  • Facilitarea procesului de autorizare și înregistrare a microunităților de procesare a producției primare (crearea de puncte de colectare în sate, mici unități locale de procesare, abatoare mobile), puncte gastronomice locale;
  • Elaborarea și implementarea unor programe de informare și conștientizare a consumatorilor privind impactul alimentației și a unui mediu înconjurător curat asupra sănătății.Realizarea programelor de educare și formare în profesii tradiționale și a celor inovatoare care să vizeze îmbinarea inteligentă a practicilor tradiționale și a noilor abordări din domeniu;
  • Sprijinirea tinerei generații de absolvenți să se integreze și adapteze la cerințele pieței și a schimbărilor climatice;
  • Eliminarea concurenței neloiale din piețele agroalimentare.

Obiectiv: Creșterea siguranței alimentare a consumatorilor

Direcții de acțiune:

  • Evaluarea politicilor de siguranță alimentară pentru a încuraja producția agroalimentară specifică (pentru producători mici, medii și mari), inclusiv regândirea relației fermierilor cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA);
  • Promovarea unei noi legi fitosanitare şi reformarea Autorității Naționale Fitosanitare;
  • Reglementarea trasabilității pentru produsele autohtone și de import;
  • Reorganizarea și restructurarea activității sanitar-veterinare, regândirea siguranței alimentare și a activității fitosanitare;
  • Crearea de laboratoare regionale acreditate pentru controlul produselor agroalimentare;
  • Crearea unui sistem de transfer al rezultatelor cercetării din domeniul alimentației către procesatorii din domeniul agroalimentar;
  • Adaptarea legislației sanitar-veterinare la cerințele încadrării în specificul arhitectural local pentru amenajarea punctelor gastronomice sau de deservire alimentară în zone turistice și nu numai;
  • Implicarea televiziunii publice în procesul de informare și educare a populației cu privire la riscurile de îmbolnăvire din cauza produselor alimentare nesănătoase;
  • Măsuri pentru implementarea legislației privind calitatea produselor alimentare, sprijin pentru implementarea sistemelor de management al calității și întărirea controlului de către instituțiile statului cu atribuții în acest sens.