participaTIN - Participarea tinerilor ca actori activi în comunitate

Direcții de acțiune

1. Stimularea participării tinerilor în proiecte, programe și activități pentru:

  • voluntariat, învățare nonformală, solidaritate, expresie culturală, mediu, inovație, antreprenoriat sau antreprenoriat social;
  • educație pentru sănătate (inclusiv sănătate mintală), bunăstare (wellbeing), stil de viață sănătos sau de combatere a obezității;
  • agrement și timp liber;
  • cetățenie activă, educație civică, dezbateri, campanii și proiecte civice, înțelegere interculturală;
  • democrație digitală, protecție împotriva știrilor false și alte forme de participare online;
  • activități de tineret în centre/cluburi/comunitate fie structurat (organizații neguvernamentale sau alte structuri de tineret), fie sub formă de grupuri informale,
  • activități sportive;
  • autonomie și abilități de viață;
  • implicare la toate nivelurile în consilii de tineret, parlamente ale tinerilor, consilii consultative, sisteme de comanagement;
  • consultări, inclusiv prin participare la programe de tip dialog structurat la nivel local, național sau european (de exemplu, în procese precum dialogul tinerilor cu UE realizat în cicluri de 18 luni de către țările care dețin Președinția Consiliului UE);
  • comunități de tineri artiști, skateri, bicicliști etc, în funcție de interese și pasiuni;
  • campanii pe teme relevante (de exemplu, educație sanitară, identificarea de fake news);
  • afiliere la partide politice, sindicate etc;
  • participare la alegeri (ca alegători sau candidați).

2. Dezvoltarea competențelor transversale și profesionale în rândul tinerilor prin:

  • programe de formare care să se bazeze pe principiile învățării nonformale și experiențiale pe toate temele și aspectele menționate în direcția „Stimularea participării tinerilor în activități“ de mai sus;
  • stagii de formare la locul de muncă (internship);
  • programe de formare pentru dezvoltare personală (de exemplu, comunicare, leadership etc) sau dezvoltare de competențe profesionale, în special legate de viitorul muncii;
  • programe de activități prin care tinerii să pună în practică și să își completeze competențele obținute la școală;
  • crearea unui sistem de recunoaștere a competențelor transversale obținute în activități de tineret și de învățare nonformală și promovarea celor existente la nivel european (de exemplu, YouthPass sau Europass).

3. Programe dedicate tinerilor cu oportunități reduse precum:

  • identificarea numărului, profilului și nevoilor specifice tinerilor vulnerabili (NEETs, care provin din centre de plasament, cu venituri mici, aflați în situații de discriminare, risc de sărăcie sau excludere socială etc), pentru a le oferi oportunități relevante de învățare, dezvoltare personală, integrare profesională și socială;
  • reintegrarea în sistem a tinerilor care au renunțat la școală și sprijinirea lor pentru recuperarea decalajelor;
  • asistență pentru tinerii cu dizabilități sau copiii instituționalizați (inclusiv după atingerea vârstei majoratului) și suport pentru o viață independentă;
  • încurajarea accesului la autonomie financiară și profesională prin identificarea teritorială a întreprinderilor sociale ce pot oferi condiții de lucru adaptate pentru tinerii cu deficiențe și promovarea stagiilor de lucru în aceste întreprinderi;
  • implicarea tinerilor din categorii vulnerabile în apărarea cauzei lor pentru a face comunitatea în care trăiesc accesibilă lor din toate punctele de vedere (nu numai al mobilității).

4. Programe care să implice tinerii din diaspora:

  • programe de schimb de experiență profesională între tinerii români din țară și din diaspora;
  • încurajarea tinerilor antreprenori români din diaspora să își extindă investițiile în România;
  • proiecte de schimb de bune practici între tinerii români din țară și din diaspora în special în arii precum cultura și arta, educație și învățare nonformală, implicare civică, sport și recreere etc;
  • susținerea legăturilor culturale și lingvistice, precum și implicarea lor ca vectori de promovare a României;
  • recunoașterea competențelor dezvoltate de aceștia în străinătate,
  • reconectarea acestora de familiile rămase în țară;
  • corelarea măsurilor din politicile de tineret cu mecanismele de atragere a tinerilor din diaspora pentru a se întoarce în țară și crearea de condiții pentru a-și împlini aspirațiile în România.

5. Reorganizare curriculară pentru crearea de politici educaționale și de formare profesională, bazate pe dezvoltarea de abilități de viață, competențe necesare pentru viitorul muncii și învățarea prin practică (voluntariat, stagii, internship-uri) care să vină în completarea programelor de învățare teoretică;

6. Sprijinirea tinerilor prin oferirea în mod gratuit de spații de întâlnire și de lucru, finanțare de echipamente, expoziții, competiții, acces la formare;

7. Susținerea dialogului dintre generații;

8. Încurajarea exprimării tinerilor în fața părinților, profesorilor, angajatorilor, consilierilor, reprezentanților politici etc;

9. Promovarea tinerilor ca lideri de opinie, la nivel local și național;

10. Consultarea și implicarea tinerilor și a organizațiilor de tineret în procesul decizional, precum și în implementarea politicilor, strategiilor, programelor, proiectelor și inițiativelor care îi vizează la nivel național sau local;

11. Activarea și susținerea consiliilor consultative de tineret, dar și prin alte forme de consultare și implicare relevante pentru tineri (de exemplu, consilii ale elevilor sau consilii studențești);

11. Identificarea factorilor motivaționali prin care ar putea să crească prezența tinerilor la vot însoțit de o campanie de promovare și măsuri care să răspundă acestora.