Diaspora este România

Acceptând nevoia unei guvernanțe reale și eficiente pentru numărul tot mai mare de români din afara granițelor, că Diaspora este România, propunerile PLUS vizează două mari direcții de acțiune:

  1. Relația românilor din afară cu România

Obiectiv: Implicarea adecvată a diasporei în viitorul României

Direcții de acțiune:

  • Asigurarea unei reprezentări echilibrate a diasporei în spațiul politic din țară și o participare activă a acesteia la procesul electiv și decizional.
  • Corelarea numărului de senatori și deputați pentru diaspora cu numărul de români având domiciliul înregistrat în Diaspora.
  • Asigurarea de secții de votare suficiente și distribuite geografic eficient în toate regiunile unde trăiesc români, pentru toate ciclurile electorale.
  • Introducerea votului electronic, apoi a votului digital pentru Diaspora.

Obiectiv: Reforma fundamentală a politicilor privind diaspora

Direcții de acțiune:

  • Restructurarea și reorganizarea guvernanței pentru Diaspora, ce în trecut a avut forma Ministerului/Departamentului Românilor de Pretutindeni, inclusiv a Institutului pentru românii de pretutindeni sub o nouă formă - un Departament Diaspora, interministerial, aflat în subordinea prim-ministrului și cu elemente atât în Ministerul Afacerilor Externe, de Interne dar și de Educație; acest Departament ar deveni centrul de guvernanță unic însărcinat cu implementarea politicilor și programelor pentru Diaspora și ar fi bugetat și înzestrat cu personalul necesar, proporțional cu amploarea provocării pe care o are în față.
  • Totodată, susținem crearea unui Registru Digital al Diasporei, care să ofere o identitate digitală fiecărui român plecat din țară, construind pe formatul actual al platformei eConsulat, pentru a oferi noi forme de suport, pentru corelarea numărului de senatori și deputați cu numărul real al românilor din Diaspora. Pe baza acestuia se vor deschide drepturi de reprezentare și asistență în țara gazdă din partea consulatelor românești, acces la resurse on-line de informare, de educație, reprezentare față de autoritățile statelor membre, sesizarea de abuzuri și probleme, asistență pentru repatriere, iar sistemul va deschide calea unui viitor vot digital. Registrul va fi corelat cu datele Institutului Național de Statistică și va putea oferi o cifră verificabilă, la zi, a românilor din Diaspora, ceea ce va permite punerea la zi permanentă a măsurilor ulterioare.
  • Simplificarea obținerii oricăror acte de stare civilă și nu numai, din Diaspora, inclusiv a unor noi Cărți de Identitate, și oferirea posibilității de a descărca direct prin Registrul Digital al Diasporei anumite acte sau certificate necesare către autoritățile din statele de reședință, eliminând nevoia de prezență fizică la consulate.
  • Deschiderea de noi consulate sau mutarea celor existente, pentru a asigura o mai bună reprezentare geografică. În prezent, România are aproximativ 158 de consulate permanente la o populație totală de 9,2 milioane de români în afara țării (incluzând comunitățile istorice), oferind un consulat la aproximativ 58.000 de români. PLUS își propune pentru început câte un consulat la 50.000 de români, ținând cont că cifra totală nu este proporțională cu faptul că majoritatea românilor din diaspora trăiesc în statele europene.
  • Crearea unui punct unic de contact care să ajute organizațiile non-guvernamentale din țară care lucrează cu și pentru diaspora să își coordoneze eforturile și investițiile pentru a evita fragmentarea și dedublarea.

Obiectiv: Promovarea culturii românești și a educației în limba română în diaspora și în comunitățile istorice.

Direcții de acțiune:

  • Crearea unei platforme educaționale online, anexa la Registrul Digital al Diaspora, ”Limba Română pentru toți”, accesibilă din orice parte a lumii de către cei înregistrați în Registrul Digital, care să ofere o gamă largă de resurse pentru adulți și copii: clipuri informative, emisiuni radio și video educative, cursuri online, manuale pentru părinți (pentru a-și ajuta copiii), cursuri live online, jocuri educative, cărți și materiale educative sau concursuri cu premii lunare sau semestriale.
  • Realizarea de acorduri bilaterale, la nivel statal, regional sau prin procese de Înfrățire, pentru a promova crearea de cursuri de limba română pentru orice regiune sau localitate cu un număr minim de 5.000 de români.
  • În același timp, ne dorim promovarea conceptului de ”Atestarea limbii române pentru diasporă”, în colaborare cu Institutul Limbii Române, în toate statele UE cu un număr semnificativ de români. Vor propune măsuri pentru a facilita participarea gratuită pentru copiii și tinerii români la examenele de atestare a cunoștințelor lingvistice de limbă română. Copiii români ar putea avea astfel o certificare a limbi materne, urmărind Cadrul Comun de Referință al UE.
  • Copii români din diaspora vor putea da un examen online pentru a-și atesta nivelul de cunoaștere a limbii române, iar diploma obținută va fi automat recunoscută inclusiv în țară, putând servi, de exemplu, pentru înscrierea sau reînscrierea lor în ciclul școlar național.
  • Vom propune proiectul A treia limbă străină, ce ar putea completa actualul program LCCR, și ar reprezenta o a treia limbă străină, inclusă în programa din ciclurile gimnaziale și liceale din străinătate, care să se poată finaliza și cu un Bacalaureat în limba română, care s-ar putea organiza atât pentru tineri, cât și pentru adulții care doresc să obțină această certificare a finalizării studiilor liceale din țară.
  • Crearea unor rețele la nivel de gimnaziu accesibile copiilor români din diaspora și comunitățile istorice, pentru schimburi de experiență și comunicare cu cei din țară. Propunerea de tabere de limba română deschise pentru copii români din Diaspora, care să aducă împreună copiii români din numeroase țări.
  • Realizarea de manuale și documente de studiu de limba română pentru părinți sau specifice diasporei care să poată fi puse la dispoziția numeroaselor entități care oferă cursuri de limba română, inclusiv fundații sau parohii românești.
  • Realizarea de programe de studiu, școli de limba română sau facilitarea predării în limba română la școli locale adaptate la numărul real de români din fiecare loc.
  • Realizarea și finanțarea realizării reale de materiale atrăgătoare și informative în limba română pentru adulții din comunitățile istorice românești.

Obiectiv: Susținerea tradițiilor și culturii românești

Direcții de acțiune:

  • Promovarea de festivaluri românești anuale în toate regiunile cu populație de minimum 100.000 de români.
  • Sprijinirea mediului asociativ, inclusiv prin noi programe de finanțare, pentru a organiza evenimente dedicate sărbătorilor tradiționale românești.
  • Susținerea artiștilor și autorilor români din diaspora.
  • Promovarea produselor tradiționale românești în diaspora.
  1. Relația românilor din afară cu statul gazdă

Obiectiv: Protejarea românilor din diaspora și comunitățile istorice

Direcții de acțiune:

  • Protejarea drepturilor românilor din diaspora, inclusiv prin crearea de ghiduri permanente de către fiecare consulat, cu numerele de urgență, drepturile individuale și de muncă, resursele juridice disponibile pentru a-i apăra pe români și orice fel de alte informații necesare românilor în contact cu statele terțe.
  • Lupta împotriva discriminării românilor în relație cu autoritățile țărilor gazdă.
  • Crearea în cadrul consulatelor a unor capacități de asistență juridică pentru românii în dificultate, începând cu specializarea pe dreptul muncii pentru comunitățile românești din țările membre UE.
  • Promovarea acolo unde este posibil a obținerii de mai multe drepturi locale pentru români, prin mecanisme ca și recunoașterea statutară a românilor ca și minoritate etnică (de exemplu în Marea Britanie).
  • Asistența (inclusiv financiară) pentru repatriere în caz de deces și realizarea de acorduri bilaterale cu statele din UE sau terțe pentru facilitarea procesului.

Obiectiv: Promovarea unui mediu asociativ mai puternic în diaspora și în comunitățile istorice

Direcții de acțiune:

  • Susținerea organizațiilor românești din diaspora și comunitățile istorice. Simplificarea procedurilor de depunere a proiectelor, reclasificarea criteriilor de eligibilitate, stabilirea altor obiective de eficientizare a acțiunilor, punerea la dispoziție de resurse digitale (ghiduri pentru înființare de asociații, formulare, sfaturi pentru obținerea de finanțări etc) pe site-ul Registrului Digital al diasporei pentru crearea de asociații românești pentru fiecare țară cu comunități importante de români.
  • Punerea la dispoziție de resurse digitale (ghiduri pentru înființare de asociații, formulare, sfaturi pentru obținerea de finanțări etc) pe site-ul Registrului Digital al diasporei pentru crearea de asociații românești pentru fiecare țară cu comunități importante de români.
  • Crearea și promovarea conceputului de ”lucrează cu români” pentru a încuraja companiile și antreprenorii români din diaspora să lucreze cu alți români din țara respectivă dar și din România, dacă este vorba de servicii on-line sau de la distanță, în special în interiorul Uniunii Europene.
  • Crearea în cadrul fiecărui consulat românesc a unui registru permanent al antreprenorilor dar și lucrătorilor, prestatorilor de servicii (bone, instalatori, lăcătuși, grădinari, etc.) români din regiunea respectivă.
  • PLUS va examina și propune acolo unde este cazul ca românii care au cetățenia statului de reședință să se organizeze pentru a-și putea propune, susține și alege candidați români în posturi de reprezentare locală (consilieri și primari), oferind inclusiv o linie politică derivată din principiile și valorile PLUS pentru entități politice românești la nivel local.