Context

Tinerii de astăzi sunt adulții de mâine care contribuie în mod activ în societatea noastră actuală. În câțiva ani, aceștia vor lua decizii și vor susține economia și fibra socială a României. Cei mai mulți visează la o țară ca afară. Dar, în cazul în care aspirațiile lor nu se pot împlini aici, nu vor ezita să caute oportunități în străinătate. Jumătate declară că intenționează să emigreze. Cealaltă jumătate își vede viitorul într-o Românie care îi va susține pe tineri atunci când aceștia vor avea nevoie.

Tinerii sunt tineri ACUM. Și tot la timpul prezent sunt deja activi și implicați în comunitate. De aceea politicile de tineret trebuie să fie despre nevoile lor actuale și să fie realizate nu doar pentru, dar mai ales împreună cu tinerii. Deși România are documente de politică publică pentru tineret (lege și strategie națională dedicate) și au fost făcute cu bune intenții, acestea sunt cvasinecunoscute, neasumate politic și răspund prea puțin motivațiilor și nevoilor actuale ale tinerilor.

Generația cu cel mai bun acces la educație din istorie, tinerii de astăzi, se confruntă în același timp și cu unele dintre cele mai mari provocări. Soluțiile nu pot consta în schimbări punctuale, ci într-o schimbare de paradigmă, cu politici integrate și inteligente făcute în primul rând cu și pentru tineri, fără discriminare.

Avem nevoie de soluții adecvate care să plece de la nevoile din ce în ce mai variate ale tinerilor. Faliile tot mai mari dintre generații sunt dublate de diferențe din ce în ce mai accentuate în cadrul diverselor categorii de tineri ale aceleiași generații.

Accesul la educație și la noi locuri de muncă, digitalizarea și libertatea de mișcare oferă oportunități clare de dezvoltare celor care pot beneficia de ele. În același timp, acestea reprezintă surse de discrepanțe din ce în ce mai mari comparativ cu cei care au un acces limitat (tinerii cu oportunități reduse sau tinerii din categoria NEET – neimplicați în educație sau formare și fără loc de muncă).

Din acest motiv, o politică inteligentă pentru tineret presupune ca aceasta să aibă atât un caracter incluziv, care să acorde o atenție deosebită tinerilor care provin din grupuri vulnerabile și cu risc de excludere socială, cât și flexibil, pentru a răspunde nevoilor tuturor categoriilor de tineri, în sensul integrării și afirmării acestora în concordanță cu nevoile și aspirațiile lor. Acest lucru va contribui atât la dezvoltarea lor personală și profesională, cât și pentru a fructifica la adevărata lor valoare abilitățile tinerilor care pot fi puse în beneficiul comunității.

La nivel global, studiile arată că tinerii tipici sunt nativi digitali. O bună parte dintre ei au folosit din plin oportunitățile oferite de noile tehnologii, având practic instantaneu acces la informație. Timpul alocat unui subiect este din ce în ce mai scurt, dar au atenție distributivă crescută și capacitatea de a trece ușor de la un subiect la altul. Viitorul muncii sună... altfel, cu un mediu din ce în ce mai dinamic în care își au loc atât specializarea tot mai puternică, cât și orientarea către activități multiple (multitasking), iar cele mai multe dintre locurile lor de muncă abia au fost sau sunt în curs de a fi inventate. Comunicarea este rapidă, puternic digitalizată și orientată pe un conținut bazat pe imagini și pe simboluri. Optimiști cu privire la viitorul lor, dar nu la fel de optimiști cu privire la viitorul societății, tinerii își asumă responsabilitatea fiind activi social, caută și se implică în cauze care sunt aliniate cu valorile lor. Racordați puternic la restul lumii, nu numai datorită digitalizării, dar și datorită accesului crescut la transport și călătorii, aspectele precum globalizarea, diversitatea, egalitatea sau non-discriminarea le sunt mult mai familiare. Nu în ultimul rând, tinerii din ziua de azi au o abordare pragmatic realistă.

Schimbarea paradigmei

În acest context, actualele generații de tineri opun, în mod natural, o rezistență crescută față de ierarhia tradițională și simt nevoia de a fi implicați și abordați ca resursă și de a fi parte din politicile publice care le definesc viitorul, dar mai ales prezentul. Din acest motiv, PLUS își asumă ca misiune transformarea modului în care sunt dezvoltate și implementate politicile de tineret, prin realizarea nu doar a unui set de politici, dar și prin construirea unui ecosistem de tineret care pune în centrul său tinerii ACUM.

Prin ecosistem de tineret ne referim la toți tinerii ghidați de aspirațiile lor, la ansamblul persoanelor implicate în lucrul cu tinerii și organizațiilor care interacționează cu ei (organizații neguvernamentale, companii private sau din economia socială, structuri publice etc), interacțiunile dintre aceștia, infrastructura necesară și serviciile care le sunt puse la dispoziție (politici și activități de tineret, programe de învățare nonformală, voluntariat sau participare etc), precum și rezultatele care apar în consecință (de exemplu, competențe sociale, angajabilitate crescută, stil de viață sănătos, servicii pentru comunitate etc).

Cu o infrastructură care a dispărut și investiții din partea autorităților publice care au ajuns, mai degrabă, simbolice, sectorul de tineret din România a intrat într-un con de umbră în ultimii ani. În mod paradoxal, exploatată inteligent, cu o viziune coerentă și prin implicarea tuturor actorilor relevanți, această situație îl poate transforma, similar cu dezvoltarea sectorului digital, într-unul dintre domeniile cele mai dinamice, în timp relativ scurt, profitând de avansul realizat în alte țări, dar și de o serie de programe sau inițiative punctuale precum Capitala Tineretului din România sau dezvoltarea de strategii de tineret (locale și la nivel de județ) sau centre de tineret în tot mai multe localități. A sosit momentul ca o serie de politici publice de tineret să consolideze atât sectorul neguvernamental, cât și pe cel public în susținerea tinerilor.

Totodată, pentru ca ecosistemul să fie funcțional, este necesar să asigure o bună participare a tinerilor, care să fie:

  • diversificată, oferind mai multe modele de intervenție și forme de implicare astfel încât aceștia să o poată alege pe cea mai relevantă și interesantă pentru ei;
  • susținută de resurse: umane, de timp, financiare, experiență (know-how);
  • bazată pe un parteneriat real cu adulții, prin comunicarea așteptărilor și temerilor, negocierea rolurilor, împărțirea responsabilităților și a puterii în funcție de capacitate și nevoi;
  • ancorată în principii de politică publică, nu doar ca tehnică sau formă de implicare, ci fiind prezentă transversal în diferitele politici și strategii organizaționale, comunitare și naționale;
  • agreabilă, prin faptul că aduce satisfacția și plăcerea de a fi implicat.