Cercetare și inovare

Obiective

  • Definirea și asumarea la nivel național a unei strategii multianuale (pe un orizont de timp de minimum 7 ani) de cercetare și inovare aliniată cu principalele priorități la nivelul spațiului European și cu oportunitățile economice ale României - capitalul natural și capitalul uman;
  • Creşterea calității, a capacităţii și a productivității sistemului național de Cercetare-Dezvoltare Inovare și de Specializare Inteligentă;
  • Implementarea în parteneriat cu Insitutițiile Europene a cadrului de condiții pentru accesarea fondurilor specifice politicii de Coeziune a Uniunii Europene 2021-2027;
  • Promovarea și recunoașterea excelenței în cercetare pentru a cultiva o competiție productivă între cele mai valoroase echipe de cercetare din România;
  • Integrarea sistemului românesc de cercetare în sistemul mondial și dezvoltarea de programe pentru atragerea de cercetători din afara României și reducerea fenomenului de emigrare a valorilor („brain-drain”).

Direcții de acțiune

  • Crearea grupului de lucru național la nivel ministerial în parteneriat cu toți actorii cheie ai domeniului CDI din România și construirea colaborativă a strategiei naționale multianuale; comunicarea strategiei naționale CDI și asumarea ei de către toți actorii implicați;
  • Creșterea pe termen lung a finanțării cercetării la nivelul mediei Uniunii Europene, prin creștere constantă, an de an, conform noilor Strategii Naționale în domeniu 2021-2027, respectiv cea de Cercetare-Dezvoltare (SNCD) și cea de Specializare Inteligentă (SNSI). Creșterea de urgență (pe termen scurt) a finanțării cercetării la nivelul de 0,3% din PIB. Cea mai mare parte a finanțării adiționale va fi alocată redeschiderii competițiilor naționale de cercetare pentru atragerea și păstrarea segmentului tânăr de cercetători;
  • Crearea unui sistem atractiv de inovare în industrie, pentru toate tipurile de inovare (de produs, de proces, organizațională și de marketing), precum și sprijinirea creării de noi companii inovative și creșterea ratei de supraviețuire a acestora.
  • Creșterea calității și competitivității prin evaluarea repetitivă a institutelor naționale de cercetare și a performanțelor de cercetare realizate de acestea – cu impact în finanțarea suplimentară diferențiată;
  • Asigurarea predictibilității și transparenței finanțării multianuale a proiectelor de cercetare, a transparenței accesului la fondurile de cercetare și fondurile europene prin cadrul legislativ și metodologia de abordare a bugetelor multianuale;
  • Organizarea anuală de competiții de proiecte, atât pentru cercetare fundamentală (vizând cele patru paliere: doctorat, postdoctorat, cercetător independent tânăr și respectiv senior) cât și aplicativă, cu instituirea unui calendar fix și o rată de succes de minim 10%;
  • Creșterea bugetelor alocate proiectelor câștigătoare în competițiile naționale, în concordanță cu grila de salarizare ce se aplică în cadrul instituției ce va implementa proiectul (de exemplu, Institut Național de Cercetare-Dezvoltare vs. Institut al Academiei Române);
  • Garantarea bugetelor proiectelor contractate în urma unor competiții naționale pe toată perioada de implementare a acestora;
  • Numirea exclusiv pe baze meritocratice a membrilor Consiliului Național Pentru Politica Științei și Tehnologiei (CNPST), din subordinea Guvernului, aceștia urmând a superviza elaborarea SNCD și SNSI și actualizarea ulterioară a acestora;
  • Analiza activității și oportunității de organizare și funcționare a consiliilor din subordinea Ministerului Educației și Cercetării. Crearea unor Regulamente de Ordine și Funcționare care să permită membrilor acestor comisii să fie protejați de ingerințe politice. Limitarea puterii ministrului în schimbarea membrilor. Acordarea statutului de personalitate juridică consiliilor;
  • Evaluarea proiectelor de cercetare din cadrul competițiilor naționale realizată cu comisii compuse majoritar (50% + 1) din experți internaționali și respectarea unor criterii minime de eligibilitate atât pentru aceștia, cât și pentru cercetătorii români selectați;
  • Consultarea obligatorie a stakeholderilor în proiectele de cercetare, pentru o mai bună conexiune între știință și problemele actuale ale societății. Lista avantajelor includerii stakeholderilor în activitatea de cercetare include: promovarea legăturilor între știință și societate, asigurarea accesului la resurse și informații, sporirea utilității cercetării pentru cei interesați. Pe de altă parte, includerea stakeholderilor este benefică și cercetătorilor, sporindu-le acestora contactul cu nevoile reale ale societății, și ajutându-i să-și focalizeze mai bine cercetarea în funcție de aceste nevoi;
  • Întărirea culturii de evaluare a actului de cercetare, prin responsabilizarea evaluatorilor (interni sau străini) pentru rapoartele produse și aplicarea de măsuri administrative în cazul fraudelor sau a evaluărilor intenționat denaturate;
  • Debirocratizarea și simplificarea procedurilor de achiziție pentru echipamente și servicii în cadrul proiectelor de cercetare;
  • Aderarea la Carta Europeană a Cercetătorului privind rolurile, responsabilităţile şi drepturile cercetătorilor, angajatorilor şi/ sau sponsorilor cercetătorilor;
  • Elaborarea și adoptarea Codului de etică pentru cercetare;
  • Asigurarea predictibilității prin finanțarea pe termen lung de programe doctorale, postdoctorale, precum și cele destinate echipelor de tineri cercetători independenți și respectiv a celor pentru cercetători seniori;
  • Dezvoltarea de programe destinate revenirii în țară a cercetătorilor din diaspora și atragerea celor străini. Implementarea acestor programe va avea ca model sistemul american „tenure track”, incluzând punerea la dispoziția cercetătorului a unui buget inițial atractiv, precum și evaluarea performanțelor după cinci ani.