Învățământ preuniversitar

1.1. Management și guvernanță

Obiective

  • Creșterea graduală a bugetului alocat ca procent din produsul intern brut de la nivelul actual până la nivelul mediei Uniunii Europene prin finanțarea optimă a educației preuniversitare curente, dar și prin proiecte și programe guvernamentale de investiții în infrastructură și în dezvoltarea continuă a cadrelor didactice;
  • Crearea unui sistem de educație funcțional și eficient prin revizuirea și reorganizarea tuturor instituțiilor cu rol în educație (Inspectorate Școlare Județene, Casa Corpului Didactic, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, autorități publice locale, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Agenția de Credite și Burse de Studii, Centrul Național de Evaluare și Examinare, Institutul de Științe al Educației etc).
  • Asigurarea unui cadru interactiv de consultare, cooperare şi coeziune socială cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri, ale societății civile, ale federațiilor sindicale și ale celorlalte instituții și ministere partenere;
  • Protejarea educației preuniversitare față de posibile ingerințe politice asupra funcțiilor de conducere din unitățile școlare, a diverselor autoritati intermediare, precum și a celor de monitorizare și control din sistemul de învățământ național și local;
  • Continuarea măsurilor de descentralizare și autonomie locală, debirocratizare și digitalizare prevăzute prin Legea Educației Naționale 1/2011 prin implementarea treptată a sistemului de „școli autonome” și descentralizarea diferențiată a organizării sistemului de învățământ preuniversitar,  cu garantarea calității învățământului de ansamblu;
  • Profesionalizarea funcției manageriale prin concursuri publice organizate transparent și corect și prin formarea continuă a managerilor școlari;
  • Asigurarea transparenței și a accesului rapid la informații prin digitalizarea managementului educațional (pentru eliminarea raportărilor multiple și a utilizării excesive de documente tipărite) la nivel local, regional și național;
  • Definirea și dezvoltarea formei de învățământ preuniversitar la distanță (prin metode online) pentru cazurile excepționale în care școlile sunt închise pe perioada anului școlar din motive de securitate;

Direcții de acțiune

  • Demararea unui amplu program de investiții financiare care să includă construirea de clădiri sau corpuri de clădire pentru creșe, grădinițe și unități școlare pe baza unui studiu național de necesitate ce va include tendințele demografice curente și viitoare în parteneriat cu autoritățile publice locale;
  • Dezvoltarea unui program național de dotare a școlilor din toată țara cu laboratoare, echipamente și materiale didactice necesare pentru fiecare materie;
  • Asigurarea eficacității și eficienței sistemului și a resurselor utilizate prin analiza posibilităților de a comasa mai multe unități școlare (mai ales în mediul rural - unitățile școlare mai mari însemnând mai multe resurse deci și o calitate superioară a actului didactic), inclusiv prin construirea de campusuri  ce pot oferi servicii de internat - cazare și masă;
  • Dezvoltarea și îmbunătățirea continuă a programelor de formare inițială și continuă a tuturor cadrelor didactice (pentru detalii vezi - capitolul Învățământ Preuniversitar - Profesori);
  • Revizuirea metodologiei de calculare anuală a cheltuielilor standard per elev prin evidențierea tuturor cazurilor nefuncționale de finanțare în baza structurii actuale și prin găsirea de soluții sistemice pentru astfel de cazuri (exemplu - asigurarea unui învățământ de calitate într-o clasă care cuprinde și elevi cu Cerințe Educaționale Speciale poate duce la necesitatea scăderii colectivului clasei - deci la creșterea costurilor materiale și salariale prin înființarea unei clase noi);
  • Redefinirea arhitecturii instituționale și definirea rolului și a pârghiilor instituționale la nivel național, județean și local pentru a avea un sistem de educație participativ, orientat spre consens, responsabil, transparent, receptiv, eficient,  echitabil, al cărui management respectă regulile statului de drept, minimizează corupția, ascultă minoritățile și persoanele vulnerabile în adoptarea deciziilor. Această redefinire va avea ca punct de pornire auditarea internă și externă a tuturor instituțiilor din sistemul educațional;
  • Descentralizarea treptată prin proiectarea, organizarea, monitorizarea și evaluarea unui program pilot prin care o unitate de învățământ preuniversitar poate să se califice ca „școală autonomă” în următoarelor domenii:
  • angajarea resursei umane și evaluarea cadrelor didactice;
  • acordarea de stimulente financiare;
  • gestionarea fondurilor financiare;
  • organizarea concursului public pentru managerul de instituție ;
  • autonomie curriculară.

Școala autonomă pilot va fi monitorizată astfel încât directorii să probeze anual realizarea indicatorilor de performanță stabiliți în contractul de management în baza căruia au fost angajați. Extinderea an după an a programului pilot până la nivelul întregii rețele de unități școlare;

  • Crearea unui sistem de evaluare unitară a școlilor pe baza indicatorilor de performanță 1. rezultatele la examene de evaluare națională organizate la fiecare 2 ani, 2. progresul școlar la fiecare disciplină studiată, 3. siguranța elevilor în școală, absenteismul, abandonul școlar, 4. nivelul de dotare al școlilor. Transparentizarea rezultatelor evaluării prin publicarea pe site-ul Ministerului Educației și al inspectoratelor școlare;
  • Organizarea în primul an de guvernare de concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere din Ministerul Educației și Cercetării, din structurile care funcţionează în subordinea ministerului și din unitățile aflate la nivel național în coordonarea sa, respectând proceduri de recrutare și selecție standardizate, transparente, bazate pe criterii de competență și performanță profesională;
  • Proiectarea și organizarea unui program național de formare managerială (15.000 de directori și coordonatori educaționali formați anual) cu multipli furnizori agreați pentru învățământul preuniversitar – în scopul formării de manageri educaționali eficienți;
  • Regândirea întregii structuri a Corpului de Experți pentru Management Educațional în raport cu obiectivele de profesionalizare a managementului sistemului de învățământ. Revizuirea modalității prin care se face evaluarea prin examen la fiecare doi ani a nivelului de competențe pentru păstrarea titlului de membru al corpului național de experți în management educațional;
  • Demararea unui amplu proces de construcție a creării cadrului de învățare la distanță pentru învățământul preuniversitar - diferențiat în învățământ primar, secundar și terțiar - prin definirea modalităților de lucru la distanță cu ajutorul tehnologiei, definirea responsabilităților în sistemul de lucru la distanță (directori, profesori, tutori, părinți și elevi) precum și asigurarea competențelor necesare în rândul cadrelor didactice pentru exercitarea meseriei în aceste condiții speciale;

1.2. Învățământ preuniversitar – ELEVI

Obiective

  • Reducerea ratei de abandon școlar timpuriu la toate nivelurile de învățământ (inclusiv la nivelul secundar și cel de formare profesională) la o valoare de sub 12 % (obiectiv asumat în cadrul Comisiei Europene față de rezultatul de 16.4% abandon școlar timpuri înregistrat în 2018);
  • Combaterea analfabetismului funcțional măsurat prin testele PISA aplicate de către O.E.C.D. (Organisation for Economic Co-operation and Development); în România, în anul 2018, procentul de analfabetism funcțional a fost în medie de 44% pentru elevii de 15 ani care au participat la Testarea Internațională PISA;
  • Modernizarea curriculumului național (conținut și metode) în vederea creării unui sistem de educație bazat valori și un set clar definit de competențe cognitive și metacognitive, adaptate la nevoile economice și sociale ale prezentului și viitorului precum și a procesului de evaluare continuă a performanței școlare;
  • Modernizarea învățământului vocațional, profesional și tehnic, precum și a celui în sistem dual în concordanță cu modernizarea Cadrului Național al Calificărilor; dezvoltarea infrastructurii, a conținuturilor curriculare și digitalizarea acestor tipuri de învățământ pentru formarea unor competențe profesionale și antreprenoriale superioare;
  • Digitalizarea integrată a procesului de învățare în toate ciclurile de învățământ (începând cu cel primar), precum și a tuturor evaluărilor naționale pentru a crea astfel un sistem de învățământ de tip 4.0., adaptat revoluției tehnologice actuale;

Direcții de acțiune

Abandon școlar:

  • Realizarea unui program național pentru eradicarea abandonului școlar, împreună cu actorii instituționali – Ministerul Muncii și Protecției Sociale - și cu participarea unor reprezentanți ai școlilor și ONG-urilor din domeniul protecției sociale pentru copii și tineri, experți, reprezentanți ai administrației locale și ai unor grupuri/comunități cu risc ridicat de abandon școlar;
  • Dezvoltarea de componente ale programului național pentru eradicarea abandonului școlar specializate pe categorii vulnerabile și expuse prioritar la problema abandonului: elevi lipsiți de oportunități economice și aflați în zone izolate, minorități etnice, grupuri de persoane cu dizabilități;
  • Acordarea de stimulente speciale pentru atragerea și menținerea în sistemul de educație a copiilor din grupuri vulnerabile prin furnizarea de hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite, cărți școlare și echipament sportiv, pentru fiecare elev provenit din familii sărace, valoarea acestui program social stabilindu-se anual prin hotărâre de guvern pe baza evaluării generale a puterii de cumpărare și stabilirii unor criterii socio-economice de acordare;
  • Asigurarea plății integrale și la timp, din bugetul de stat, a burselor pentru elevii din învățământul preuniversitar, conform legislației; crearea unui fond de rezervă care să poată acoperi în regim de urgență situația plăților burselor în cazul primăriilor cu deficit bugetar care amână nedefinit onorarea acestor obligații;
  • Asigurarea transportului gratuit pentru toți elevii din mediul rural care nu pot ajunge pe jos la școală (aproximativ 400.000 de copii care zilnic fac naveta către școală) prin decontare imediată sau asigurarea de mijloace de transport alocate numai pentru elevi, începând cu copiii din zonele izolate sau defavorizate;
  • Implementarea în paralel, în perioada 2022-2024 a unui program pilot de învățământ la distanță organizat în mai multe localități izolate cu elevi puțini, cu ore de curs transmise video dintr-o școală pilot, receptate pe echipamente digitale asigurate gratuit pentru elevii care locuiesc în aceste zone;
  • Asigurarea și îmbunătățirea condițiilor de bază (de exemplu: salubrizare, alimentare corespunzătoare cu apă, încălzire centrală, grupuri sanitare racordate la canalizare și rețeaua de apă, asigurarea unei surse autorizate de apă potabilă, asigurarea de facilități constructive pentru accesul în instituția școlară a copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale – C.E.S.) pentru toate unitățile școlare, în special pentru școlile din mediul rural și școlile izolate din zonele defavorizate;
  • Generalizarea programului de tip „Școală după școală” finanțat de stat care va include efectuarea temelor, dar mai ales sporturi și jocuri în aer liber, cercuri de teatru, muzică, dans, meșteșuguri artizanale, grădinărit;
  • Asigurarea unui spațiu educațional în măsură să sprijine diversitatea și identitatea culturală a tuturor cetățenilor, inclusiv a minorităților naționale. Asigurarea învățământului în limba maternă pentru elevii aparținând comunităților etnice dar și a dezvoltării competențelor lingvistice în limba română. Promovarea unei educații incluzive, care să valorifice diversitatea elevilor și a profesorilor, inclusiv a celor aparținând minorităților etnice. Asigurarea predării și a învățării limbii române prin programe și abordări diferențiate în vederea îmbunătățirii competențelor de comunicare în limba română. Promovarea mentalităților tolerante și a cunoașterii culturii diferitelor comunități din România;
  • Extinderea, în funcție de nevoile reale ale comunităților, a organizării de programe educaționale de tip A doua șansă, în vederea promovării învățământului obligatoriu pentru persoanele care depășesc cu cel puțin 4 ani vârsta corespunzătoare ciclului de învățământ la care se înscriu și pentru combaterea analfabetismului;
  • Implementarea de programe remediale, școli de vară pentru tranziția între cicluri, intervenții integrate în comunitățile cu rate mari de abandon și cu rezultate scăzute;
  • Asigurarea cadrului pentru buna implementare a condițiilor pentru legea de modificare a LEN 1/2011 privind învățământul obligatoriu, promulgată în aprilie 2019 care mărește de la 11 la 16 numărul de ani de învățământ obligatoriu după cum urmează: 2020 – 14 ani obligatorii de studii prin obligativitatea grupei mari de grădiniță și a claselor XI-a și XII-a; 2023 – 15 ani adăugându-se grupa mijlocie; 2030 – 16 ani obligatorii de studii. Pentru garantarea unui nivel ridicat de participare al copiilor din mediul rural la învățământul preșcolar este necesară amenajarea de grădinițe noi. Alternativ se poate analiza modul în care, prin stimularea mediului de afaceri de a sprijini amenajarea de grădinițe în proximitatea sediilor pentru copiii angajaților.

Combaterea analfabetismului:

  • Reducerea numărului de unități de învățământ care momentan nu dispun de facilități de învățare (biblioteci – în 2019 mai puțin de 50% din școli dispun de această infrastructură, laboratoare, săli de sport, ateliere de pregătire profesională practică);
  • Asigurarea calității educației prin respectarea numărului maxim de 25 de elevi pe clasă (în ciclul primar) și 30 de elevi pe clasă în ciclul gimnazial (Conform LEN 1/2011), cu alocarea de resurse bugetare pentru investiții în creșterea numărului de clase din mediul urban, dar și asigurarea educației de calitate în comunitățile izolate;
  • Îmbunătățirea serviciilor de consiliere psiho-școlară oferite de consilierii fiecărei unități școlare prin creșterea numărului de consilieri, în așa fel încât fiecare dintre aceștia să ofere servicii pentru un număr maxim de 200 de elevi;

Modernizarea curriculumului național

  • Regândirea modalității de evaluare și de acces în cadrul învățământului liceal, care să urmărească evaluarea corectă a competențelor și abilităților dobândite în cadrul ciclului de învățământ anterior. Prioritizarea manierelor de evaluare naționale de tip obiectiv (care elimină riscul evaluării subiective prin note la clasă), evaluarea oportunității de reintroducere a examenului de admitere la liceu pentru unitățile școlare care doresc acest lucru (parte din autonomia școlară oferită unităților de învățământ liceal);
  • Modernizarea curriculumului național în acord cu practicile internaționale și cu profilul dorit al absolventului de învățământ obligatoriu, armonizarea conținuturilor predate în liceu cu cerințele admiterii în învățământul superior și cu competențele solicitate pe piața muncii. Elaborarea, aprobarea și actualizarea de manuale alternative în format digital pentru învățământul preuniversitar în paralel cu oferirea libertății de a utiliza orice resurse educaționale pentru profesori în cadrul școlilor autonome pentru dezvoltarea competențelor prevăzute în curriculum național;
  • Flexibilizarea curriculumului (prin descentralizare) și introducerea în curriculumul național opțional – a temelor de necesitate crescută în lumea contemporană – educație juridică, sanitară, sportivă, muzicală, dezvoltarea inteligenței emoționale, relaționare interpersonală, etc;
  • Introducerea procesului de învățare prin implicarea în soluționarea de probleme în folosul comunității, sprijinirea excelenței și a performanței prin centre de inovare în educație și centre comunitare de educație la nivel local, etc;
  • Construirea prin lucru colaborativ la nivel de sistem educațional a setului de valori pe care învățământul românesc și le propune spre dezvoltare în rândul absolvenților săi; Odată stabilit, acest set de valori trebuie comunicat tuturor managerilor educaționali, dar și a tuturor cadrelor didactice prin sesiuni facilitate dar și prin mijloace vizuale ce vor putea fi instalate în toate școlile din România; Crearea unor mecanisme de semnalizare a derapajelor de la comportamentele dezirabile - atât ale elevilor cât și ale profesorilor sau directorilor de școală - de tipul hotline - dar și a unor festivități prin care să fie apreciate și recunoscute asimilarea valorilor la nivel de comportament model.

Modernizarea învățământului vocațional, profesional și tehnic

  • Revizuirea programelor pentru învățământul vocațional, profesional și tehnic cu flexibilizarea duratelor de studiu în funcție de nivelul real al competențelor necesare în diferite tipuri de meserii. Evaluarea oportunității de absolvire pe bază de competențe dezvoltate și nu pe baza timpului petrecut în sistemul educațional;
  • Crearea unui program național coerent de susținere a învățământului profesional și tehnic în parteneriat cu mediul economic prin orientarea profesională a elevilor din clasele VII-VIII către meserii căutate pe baza înclinațiilor acestora;
  • Promovarea pe termen lung a unei culturi educaționale încă din timpul învățământului primar, în care meseriile să fie apreciate, iar traseul educațional tehnologic să devină un traseu dezirabil.
  • Stabilirea probelor scrise la examenul de bacalaureat pentru liceele tehnologice și vocaționale, în funcție de specializările și calificările pentru care au fost formați în ciclul superior al liceului, fără a le afecta dreptul de a se înscrie la orice tip de facultate dorit;
  • Pregătirea consilierilor psihopedagogici pentru a putea organiza pentru elevii din clasele VII-VIII sesiuni de grup și individuale de orientare vocațională și de carieră - către meseriile tehnice;
  • Reformarea conținutului educațional prin elaborarea acestuia în parteneriat cu agenții economici de profil. Crearea de programe de formare și reconversie profesională de scurtă durată pentru adulți în domeniile tehnice;
  • Dezvoltarea competențelor de antreprenoriat prin dezvoltarea de firme de exercițiu și stimularea elevilor către crearea de firme de practică în timpul școlii (oferirea de stimulente).

1.3. Învățământ preuniversitar – PROFESORI

Obiective

  • Integrarea rapidă a celor ce doresc o carieră pedagogică prin proiectarea și organizarea unui sistem modern de pregătire inițială a cadrelor didactice;
  • Dezvoltarea de programe naționale de formare continuă a cadrelor didactice pe domenii cheie pentru societatea românească: incluziune, cetățenie activă și democratică, integrarea noilor tehnologii, dezvoltarea de metacompetente, cu componente anuale de dezvoltare profesională și personală a tuturor cadrelor didactice;
  • Modernizarea sistemului de evaluare a performanței și de stimulare a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar;
  • Susținerea resursei umane de calitate în comunitățile dezavantajate, prin crearea unui cadru de intervenții financiare pentru sprijinirea progresului și a performanței elevilor.

Direcții de acțiune

  • Dezvoltarea și implementarea în parteneriat cu universitățile din România a masteratului didactic cu o durată de 2 ani, care să îmbine cunoștințele teoretice de specialitate cu o pregătire didactică pedagogică corespunzătoare. Acesta va deveni obligatoriu pentru formarea profesorilor din învățământul gimnazial și liceal;
  • Analizarea oportunității de a dezvolta și derula o formă de pregătire inițială de scurtă durată (cu caracter provizoriu) (organizat în formă concentrată de 6 luni pentru absolvenții de studii superioare care nu au absolvit modulul psihopedagogic), care să permită intrarea accelerată în cariera pedagogică a celor doritori. Această formă de pregătire inițială va fi valabilă pe o perioadă de doar 3 ani, absolvenții având între timp obligația de absolvire a masteratul didactic;
  • Dezvoltarea și îmbunătățirea continuă a programului de mentorat în învățământ, având o durată de un an (conform Legii Educației Naționale 1/2011), organizat în primul an de activitate pentru toți cei la început de carieră didactică;
  • Dezvoltarea Corpului de Profesori Mentori prin recrutarea, selectarea și pregătirea numărului necesar de mentori. Organizarea de grupuri de suport de proximitate pentru profesorii debutanți pentru facilitarea schimbului de experiență și pentru susținere reciprocă;
  • Susținerea formării continue a cadrelor didactice (prin organizarea unui program amplu de pregătire „Fiecare profesor contează” de către furnizori acreditați: universități, Casa Corpului Didactic, alți parteneri instituționali) cu competențe dezvoltate anual, precum și asigurarea participării în proiecte din mediul de afaceri pe specialitățile cu dinamică foarte mare – tehnologia informației, sau clase de tehnologie. Inventarierea și evaluarea furnizorilor de programe de formare continuă pentru profesori. Îmbunătățirea continuă a programului prin analiza practicilor anterioare și a rezultatelor lor (vezi și programul “Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru toți”–CRED din 2019-2020) și a ariilor ce necesită o abordare diferită.
  • Asigurarea de sprijin suplimentar în pregătire pentru profesorii din medii dezavantajate (eliminarea disparităților de calitate rural-urban);
  • Formarea inițială și continuă a personalului didactic, în spiritul incluziunii educaționale pentru copii cu cerințe educaționale speciale și a celor care provin din zone defavorizate, cu risc crescut de abandon școlar;
  • Implicarea învățătorului și a dirigintelui în sarcina de a evalua nevoile fiecărui copil în familie și la școală, urmată de elaborarea și aplicarea unui plan de sprijin pentru copiii în situație de risc și familiile acestora. În paralel, aceștia vor cultiva în orice împrejurare toleranța, compasiunea, disponibilitatea copiilor de a se apropia de colegii vulnerabili care au nevoie să fie acceptați și incluși;
  • Eliberarea profesorilor de sarcini administrative sau de situații cu grad de risc (transportul de documente fizice între diverse locații) prin digitalizarea integrată a procesului de învățare în toate ciclurile de învățământ (începând cu cel primar) precum și a tuturor evaluărilor naționale;
  • Atragerea personalului didactic în medii rurale și urbane mai puțin atractive, printr-un program național de promovare a vocației de profesor și prin stimulente financiare adăugate la salariul de bază: analiza introducerii unui program de tip „Prima Casă” pentru profesorii care acceptă detașarea în mediul rural. După o perioadă de aproximativ 10 ani de utilizare gratuită aceștia ar putea opta pentru achiziția locuinței în condiții avantajoase.
  • Organizarea și implementarea de programe de dezvoltare de competențe digitale în rândul cadrelor didactice pentru utilizarea facilă a platformelor de comunicare și lucru colaborativ: Zoom, Skype, Google hangout, Whatsapp, Google classroom, Microsoft 365;
  • Testarea cu regularitate a abilităților de lucru la distanță a cadrelor didactice prin organizarea de videoconferințe locale, regionale și naționale și prin implementarea de teste online;

1.3. Învățământ preuniversitar – COMUNITATE

Obiective

  • Creșterea oportunităților economice și eliminarea fenomenelor sociale nedorite din comunitate prin diminuarea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional;
  • Asigurarea respectării standardelor de funcționare de bază, de securitate și de igienă stabilite pentru autorizarea și acreditarea unităților școlare, crearea de spații moderne și prietenoase pentru toți actorii actului educațional prin modernizarea infrastructurii pentru toate unitățile de învățământ preuniversitar;
  • Asigurarea egalității de șanse a tuturor copiilor în privința accesului la educație prin generalizarea treptată a programului de masă caldă și „Școală după școală”, pe măsură ce este creată infrastructura și asigurată logistica necesară. Deschiderea de internate pentru elevii provenind din familii sever dezavantajate economic.

Direcții de acțiune              

  • Dezvoltarea unui program de implicare și educare a membrilor familiei – atât prin consultanța acordată în discuții cu educatorul, învățătorul sau dirigintele clasei, cât și în întâlniri de consiliere vocațională purtate cu consilierul școlii sau prin cursuri de parenting ;
  • Încurajarea fondării și dezvoltării asociațiilor de părinți la nivelul fiecărei unități școlare  – pentru creșterea implicării părinților în activitățile școlare și extrașcolare;
  • Dezvoltarea cadrului național de punere la dispoziția comunității în regim monitorizat a infrastructurii educaționale și recreaționale a școlii (terenuri și echipamente sportive, săli de clase) pentru organizarea de activități educaționale în afara programului școlar;
  • Dezvoltarea unui program național „Școala parte din comunitate” – prin care se urmărește deschiderea porților școlii astfel încât toate activitățile școlare, și în mod special cele extrașcolare, să fie conectate cu comunitatea din care face parte școala: manifestări artistice sau sportive, activități de voluntariat și de mediu, activități științifice și culturale etc;
  • Încurajarea națională (inclusiv prin măsuri de stimulare financiară) a implicării agenților economici în parteneriate realizate cu școli – (chiar și în cadrul școlilor generale) prin implicare în proiecte;
  • Colaborarea cu comunităților locale civice și religioase implicate în ameliorarea condițiilor sociale ale copiilor din familiile defavorizate;