Obiective specifice și direcții de acțiune

Obiectiv: Participare substanțială la elaborarea politicii externe a UE

Politica noastră externă trebuie modelată după un tipar european. Pentru aceasta, este nevoie să fie abandonată orice paradigmă ceaușistă, care a supraviețuit inerțial, într-o anumită măsură, și după 1989.

Direcții de acțiune:

  • România va deveni un actor credibil în politica externă a Uniunii Europene dacă aduce o contribuție de substanță, în privința fiecărui subiect discutat la masa negocierilor europene. Acest lucru înseamnă eforturi consistente de poziționare printr-o capacitate sporită de analiză, inclusiv pe teme care nu intră în sfera preocupărilor tradiționale ale politicii noastre externe sau care nu sunt legate de interese politice și geostrategice imediate.
  • Sincronizarea mai bună cu agenda europeană poate fi realizată doar prin ameliorarea cooperării directe cu statele membre ale UE, atât cu cele șase fondatoare, cât și cu cele intrate în Uniune până în 1995, apoi în valurile ulterioare, din 2004, 2007 și 2013.
  • Aplicarea imediată a acestei noi abordări va îngădui României să-și extindă contribuția la aplicarea Strategiei Globale a UE, la o acțiune externă mai coerentă a Europei în această sferă, precum și la realizarea potențialului de acțiune colectivă a statelor membre, pentru a asigura securitatea Europei și a cetățenilor săi.
  • Este necesar ca misiunile diplomatice ale României să își amelioreze sincronizarea cu acțiunea celorlalte state membre, sub coordonarea Delegațiilor UE.
  • Modernizarea politicii externe a României trebuie să includă și adaptarea instrumentelor și mentalității la riscurile și provocările de securitate globale din secolul XXI.
  • Este necesar ca drepturile omului și valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană să constituie baza configurării oricărei opțiuni de politică externă a României.
  • România are interesul să construiască o politică de ajutor pentru dezvoltare și sprijin umanitar, care să fie dublată cu eforturi de sensibilizare a cetățenilor români cu privire la importanța acestui domeniu de acțiune pentru orice stat membru al Uniunii.
  • Se impune susținerea constantă a societății civile și a presei, mai ales în țările în care spațiul lor de acțiune a fost diminuat sau se află în pericol de a fi diminuat.
  • Este nevoie de o încurajare a participării experților electorali și a diplomaților noștri la misiuni UE de observare a alegerilor.

Obiectiv: Furnizarea de securitate în plan internațional

Ca membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), capacitatea României de furnizor de securitate în plan regional și internațional trebuie sporită, militând pentru consolidarea relevanței Articolului 5 al Tratatului de la Washington.

Direcții de acțiune:

  • România trebuie să se profileze drept o țară capabilă să joace rolul de mediator în conflicte și de operator în situații post-conflict.
  • Realizarea Capabilității Operaționale depline a sistemului Balistic de Apărare Anti-Rachetă a NATO (NATO Ballistic Missile Defense - BMD).
  • Promovarea în continuare a expertizei românești în eforturile comune de gestionare a riscurilor din sfera cibernetică și în lupta contra terorismului.
  • Datorită poziției geostrategice, precum și a deținerii scutului militar anti-rachetă instalat de NATO, vom urmări ca România să devină un pionier în găzduirea exercițiilor comune UE-NATO. De asemenea, țara noastră poate fi un lider în discuțiile din cadrul procesului de analiză coordonată a apărării la nivelul UE (CARD), fiind proactivă în identificarea de metode pentru a evita cheltuielile duble, atât la NATO cât și la UE, pentru scopuri similare.
  • România ar putea să conducă procesul de dezvoltare a acțiunilor solidare între statele membre, pe baza art. 222 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene (TFUE).
  • România va participa la edificarea unei culturi strategice europene, la întărirea interoperabilității atât între statele membre UE, cât și în cadrul NATO.
  • Susținem organizarea unui summit anual de cooperare UE-NATO, în vederea asigurării apărării și securității teritoriului european.
  • Consolidarea participării României la misiunile civile și militare europene de gestionare a crizelor, oriunde va fi necesar.
  • Sprijinirea acțiunilor OSCE în intervențiile care privesc conflictele înghețate.

Obiectiv: Zero probleme în relațiile cu vecinii

Întreaga noastră acțiune de politică externă se va sprijini pe principiul: „zero probleme în relațiile cu vecinii”. Atingerea acestui obiectiv ne va îngădui să devenim un actor-cheie la nivel regional, care va mai cuprinde – cel puțin pe termen mediu – atât state-membre UE, cât și vecini ai Uniunii.

Poziționările României în domeniul politicii externe vor fi dublate de acțiuni concrete, realizate împreună cu vecinii, pentru a conecta infrastructura, pentru a stimula cooperarea economică și în domeniul energiei.

Direcții de acțiune:

  • Crearea unui cadru de cooperare continuă cu Republica Moldova, la toate nivelurile, prin crearea unui departament mai amplu, orizontal în toate ministerele și coordonat de MAE, care să asigure relații permanente cu singurul alt stat românesc.
  • Aderarea Republicii Moldova la UE înainte de 2030 trebuie să devină un obiectiv asumat fără echivoc. În acest sens, este necesară reactivarea Grupului de Acțiune Europeană, organizat la nivelul miniștrilor afacerilor externe din statele-membre UE care sprijină Chișinăul.
  • Vom propune crearea unui grup de lucru al Comisiei Europene pentru Moldova, care să susțină – împreună cu Delegația pentru relațiile cu Republica Moldova din Parlamentul European – implementarea Acordului de Asociere UE-Moldova. Acest stat este dependent de sprijinul Bucureștiului pentru o ancorare cât mai solidă în spațiul european. România este datoare celor un milion de cetățeni români care au și cetățenia Republicii Moldova sau sunt originari din spațiul de la est de Prut să își exercite întreaga influență pentru combaterea corupției, curățarea mediului de afaceri și a administrației publice de practici clientelare.
  • Vom acorda în ritm susținut cetățenia română cetățenilor Republicii Moldova, pe baza unor proceduri mult simplificate, care să reducă timpul de așteptare la maxim patru luni, dar pe baza unor acte reale și unui test simplu de limba română.
  • Vom susține independența justiției, lupta anti-corupție și libertatea presei în Republica Moldova. Stimularea investițiilor românești în Republica Moldova, în sectoare strategice, va constitui o prioritate. Cetățenii și societățile comerciale înmatriculate în România vor beneficia de facilități fiscale pentru investiții industriale, agricole, IT, turism, industrii creative și alte domenii din Republica Moldova. Asistența pentru dezvoltare acordată de România va urma principiul proximității și al descentralizării, finanțarea fiind acordată pe cât posibil beneficiarului final, fără a mai tranzita prin autoritățile centrale de la Chișinău. Orice asistență pentru guvernul de la Chișinău va fi legată de condiționalități stricte legate de procesul de reformă și de apropiere cu valorile europene ale României.
  • Vom sprijini programe transfrontaliere artistice și culturale, schimburi mai ample de experiență între elevi, studenți și profesori, tabere comune, festivaluri și manifestări de prietenie recurente și educația populației de ambele maluri ale Prutului despre realitățile celeilalte țări. O atenție particulară va fi acordată comunităților alolingve din Republica Moldova, prin asistență și facilitarea accesului la învățarea limbii române și facilitarea accesului la media și cărți în limba română. Ireversibilitatea parcursului european va putea fi atinsă atunci când aceste comunități vor fi convinse de avantajele opțiunii de integrare europeană. Combaterea dezinformării va fi o axă prioritară a acțiunii la est de Prut.
  • Interconectarea energetică și la nivelul infrastructurii sunt obiectivele consensuale ale cooperării cu Ungaria. Punțile culturale dintre cele două națiuni, facilitate de comunitatea maghiară din România și de comunitatea românească din Ungaria, vor fi consolidate prin cooperări sectoriale aprofundate. Relația cu Budapesta trebuie articulată pornind de la valorile democrației liberale.
  • Ne vom coordona cu Bulgaria în interiorul UE, în domenii sensibile pentru noi și vecinii de la sud de Dunăre, precum aderarea la Spațiul Schengen, cât și în proiecte europene care vizează infrastructura, dar și statul de drept. Prioritizarea regiunii Mării Negre la nivel UE și NATO, ca și sprijinul pentru Balcanii de Vest reprezintă țeluri care necesită conjugarea eforturilor româno-bulgare. Un program ambițios de cooperare academică va fi lansat cu țara vecină de la sud de Dunăre, pentru o mai bună cunoaștere reciprocă.
  • Serbiei îi vom furniza expertiză pentru negocierile de aderare. Realizarea acesteia va depinde de îndeplinirea angajamentului luat de Belgrad la debutul negocierilor, referitor la protecția minorității românești. Vom ajuta Serbia să-și clarifice opțiunile strategice și să întreprindă reformele profunde necesare unei candidaturi credibile.
  • În ceea ce privește Ucraina, actor-cheie al Parteneriatului Estic, vom susține în continuare respectarea regimului de sancțiuni decise de UE după agresiunea Rusiei în Estul țării vecine și ocuparea ilegală a Crimeea. Vom acționa pentru implementarea standardelor europene și stimularea reformelor politice, sociale și economice în Ucraina. Ne propunem să soluționăm problemele bilaterale aflate încă pe agendă, precum canalul Bâstroe. Vom ajuta Ucraina în politica de protecție la standarde europene a drepturilor persoanelor aparținând minorităților. Dialogul cu autoritățile de la Kiev va pune accent și pe necesitatea abandonării distincției de sorginte sovietică între români (în nordul Bucovinei) și moldoveni (în sudul Basarabiei). O Ucraină europeană, deziderat pe care România îl susține puternic, nu poate fi clădită în dauna minorităților, ci prin construirea încrederii reciproce. Vom sprijini Ucraina în implementarea standardelor europene în domeniul justiției și al combaterii corupției. Ucraina e o piață de ample dimensiuni: o dinamizare a schimburilor comerciale cu această țară va aduce beneficii substanțiale companiilor din România. Interesele României și Ucrainei converg pe multiple planuri cu cele ale Republicii Moldova: potențialul de cooperare trilaterală trebuie să fie concretizat.
  • Vom extinde acest interes și pentru vecinii de peste Marea Neagră, explorând metode noi de a beneficia de potențialul energetic al Caucazului de Sud, în special prin relația dintre Azerbaidjan și Georgia.

Obiectiv: Sprijin diferențiat pentru Balcanii de Vest și Turcia

România trebuie să susțină procesul de extindere a UE cu toate țările din Balcanii de Vest, pornind de la ideea respectării stricte a criteriilor de aderare, inclusiv pe tema drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Pentru toate țările din regiune, asistența tehnică și folosirea expertizei României în procesul de negociere vor fi o formă concretă și utilă de susținere. România trebuie totodată să susțină o politică de extindere a Uniunii coerentă, bazată pe acțiuni concrete de apropiere a statelor din regiune de UE și nu pe ezitări și promisiuni vagi. Credibilitatea Uniunii, precum și a României, ca actor în Balcanii de Vest depinde de o astfel de poziționare clară.

Direcții de acțiune:

  • Se impune promovarea unei cooperări regionale și reconciliere post-conflict, inclusiv prin întărirea implicării României în Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) și Consiliul Cooperării Regionale (RCC). Stimularea contactelor la nivel parlamentar între România și țările din Balcanii de Vest, conectarea tinerilor și a investitorilor sunt de asemeni ingrediente necesare pentru o aprofundare a relațiilor cu această regiune.
  • Susținerea aderării în 2025 a celor două țări candidate care au deschis negocierile – Serbia și Muntenegru. Dialogului Belgrad-Pristina e esențial pentru atingerea acestui obiectiv de către vecinii noștri. Vom recunoaște statalitatea Kosovo cu o zi înainte de a o face vecinii noștri sârbi.
  • România trebuie să acorde sprijinul Muntenegrului nu doar în parcursul său european, ci și în sânul NATO.
  • Susținerea Albaniei și Macedoniei de Nord în procesul de aderare la UE. Soluționarea diferendului dintre Skopje și Atena e un model pentru întreaga regiune. România poate și trebuie să acorde asistență Albaniei în lupta anti-corupție.
  • Bosnia și Herțegovina trebuie susținută pentru a dobândirea statutului de candidat la aderarea la UE, ca și în eforturile de reconciliere între cele trei popoare constitutive (bosnieni, croați, serbi).
  • Negocierile pentru aderarea la UE cu Turcia nu vor putea fi reluate decât după democratizarea regimului și revenirea acestuia la o orientare pro-europeană, un proces pe care suntem gata să-l sprijinim. Pe termen scurt, obiectivul este menținerea dialogului cu Turcia, care este și membru NATO, în chestiuni de politică externă și de securitate, iar modernizarea uniunii vamale cu această țară reprezintă o portiță pentru a o ancora economic de UE. Volumul ridicat al investițiilor și al comerțului trebuie menținut. Cooperarea de securitate româno-turcă la Marea Neagră e o dimensiune importantă a apărării noastre.

Obiectiv: Parteneriate strategice cu marile democrații

România trebuie să vizeze consolidarea parteneriatelor strategice cu marile democrații și încheierea altelor, pentru a ne spori rolul în plan internațional.

Direcții de acțiune:

  • Parteneriatele strategice cu partenerii cei mai apropiați - Franța, Germania, Italia, Spania și Polonia – trebuie îmbogățite.
  • Prioritatea următorului deceniu este implementarea Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite ale Americii (SUA). Avem nevoie de o agendă bianuală bogată, ca și de înmulțirea grupurilor de lucru în cadrul Task Force-ului România-SUA, inclusiv prin dezvoltarea unei structuri de cooperare interparlamentară. Admiterea României în programul Visa Waiver este o urgență absolută. Pentru a extinde parteneriatul cu Statele Unite pe alte paliere, și mai ales în domenii economice strategice, precum energia, e nevoie ca orice majoritate politică de la București să asigure un climat stabil pentru investițiile americane.
  • Cooperarea cu Marea Britanie după ieșirea acesteia din UE (Brexit) va lua în seamă cadrul general de cooperare pe care-l va adopta UE cu fostul său stat-membru. Londra rămâne un partener major, inclusiv în cadrul NATO. Vom oferi cetățenilor britanici aceleași facilități de care se vor bucura și cetățenii români care au ales sau vor alege să studieze ori să muncească în Marea Britanie.
  • Ne propunem să încheiem parteneriate strategice cu Canada și cu Australia. România are relații diplomatice cu Canada de 100 de ani. Această țară reprezintă un model de dezvoltare durabilă și de integrare a comunităților originare din toată lumea, inclusiv peste 200.000 de români. Cooperarea în chestiuni de energie și de securitate este excelentă. Cea economică prezintă un potențial ridicat. Pe linia ajutorului pentru dezvoltare și contribuției la pace și stabilitate, Canada e un exemplu, iar colaborarea în acest domeniu poate contribui la profesionalizarea acțiunii românești. Australia găzduiește peste 50 000 de români: relațiile politice bilaterale și sprijinul reciproc în cadrul organizațiilor internaționale pot cunoaște o semnificativă dezvoltare. Având în vedere dinamicile demografice, precum și necesitățile pieței muncii din România, va fi consolidată cooperarea privind integrarea imigranților cu state care au o îndelungată practică în domeniu (Australia, Canada, SUA).
  • Relația cu Israel trebuie așezată în cadrul cooperării cu marile democrații ale lumii. Israelul este singura democrație din Orientul Mijlociu și ameliorarea cooperării cu acest stat poate fi un atu important în perspectiva asigurării stabilității în zonă. Cooperarea cu Israel trebuie construită pe baze sistematice, care să ne păstreze rolul jucat în articularea unei poziții europene unificate privind Procesul de pace din Orientul Mijlociu. Această relație trebuie dezvoltată în mod comprehensiv, nu numai în termeni economici, ci construind și pe baza experienței Israelului în materie de securitate și luptă împotriva terorismului sau în domeniul cercetării și inovării. Investițiile israeliene, în special în domeniul înaltelor tehnologii, dar și cooperarea pe linie de securitate vor fi priorități ale acțiunii. Investiția în păstrarea limbii și civilizației românești pentru israelienii originari din România este una crucială.
  • Aprofundarea și dinamizarea parteneriatelor strategice cu India, Japonia și Coreea de Sud, inclusiv prin contacte și întâlniri la nivel înalt și stimularea schimburilor economice și culturale, este o altă direcție de acțiune care se impune. Alături de încheierea unui parteneriat strategic cu Indonezia.
  • Deficitul comercial în relația cu India s-a accentuat masiv în ultimii ani, ajungând la aproape 200 de milioane de dolari. O promovare economică ambițioasă este cheia reducerii acestui deficit masiv. Ambasada României în India, țară cu peste un miliard de locuitori, este mult subdimensionată. Cooperarea în tehnologii de vârf, în care India a făcut imense progrese, poate dinamiza legăturile dintre cele două țări. Printr-un program ambițios de burse pentru formarea de specialiști români în India, vom regenera resursele umane necesare unei decolări reale a cooperării bilaterale.
  • România trebuie să valorifice disponibilitatea guvernului Japoniei de a finanța proiecte de infrastructură. Pe de altă parte, relațiile politice, inclusiv diplomația parlamentară, pot fi îmbunătățite semnificativ.
  • Parteneriatul cu Coreea de Sud conține premisele unei dezvoltări spectaculoase. Corporațiile coreene de vârf în domeniul tehnologiei merită stimulate pentru investiții în România, ca poartă de intrare pe piețele regionale.
  • Relațiile bilaterale cu Indonezia, partener important al UE, pot ieși din actualul con de umbră, în special prin dinamizarea schimburilor comerciale și cooperarea în cadrul organizațiilor internaționale, în special la nivelul Asociației națiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN).
  • Consolidarea relațiilor cu Mexic, Brazilia și Argentina va constitui o altă direcție de acțiune, prin încheierea unor parteneriate strategice cu aceste țări.
  • Instrumentele de promovare economică trebuie privilegiate, pentru a dinamiza exporturile României în Mexic. În acest sens, considerăm oportună deschiderea unui Institut Cultural Român (ICR) în America Latină, iar Ciudad de Mexico ar putea fi alegerea justă pentru lumea hispanofonă.
  • Brazilia, gigantul Americii de Sud, e un actor internațional important, membru G20 și o putere economică globală, precum și o societate multiculturală și dinamică. România înregistrează un important deficit comercial în relația bilaterală, iar relațiile politice și culturale sunt încă superficiale. Aprofundarea lor ar aduce beneficii reciproce.
  • Economic și cultural, relațiile României cu Argentina se situează sub potențialul lor real. Formarea unor specialiști în relațiile cu America de Sud, inclusiv din rândurile amplei comunități românești din Spania, ar putea aduce un suflu nou inclusiv în raport cu Argentina, țară membră a G20.

Obiectiv: Relații bilaterale

În relațiile bilaterale cu celelalte state, vom acționa în acord cu liniile generale asumate de statele membre ale UE.

Direcții de acțiune:

  • Rusia nu e vecin, cum îl consideră Ministerul Afacerilor Externe de ani buni, ci un fost partener strategic al UE. În perspectiva unei tensiuni de lungă durată în relația UE cu Rusia, pot fi avute în vedere încurajarea comerțului exclusiv cu entități care nu se află pe lista de sancțiuni UE, schimburi în domenii științifice și culturale, ca și susținerea sporită a societății civile, a actorilor democratici și apărătorilor libertăților fundamentale. Dialogul intercultural va favoriza tinerii profesioniști independenți și tendințele inovatoare. Acțiunea destabilizatoare și propagarea de știri false (fake news) în spațiul mediatic românesc va antrena simetric o acțiune de combatere a acestor știri false și sprijinire a democrației în Rusia.
  • Cooperarea cu China trebuie să fie revizuită, luând în considerare faptul că aceasta este din ce în ce mai mult un rival sistemic pentru Uniunea Europeană și promovează un tip diferit de guvernanță. Actualmente România nu apără public valorile europene, drepturile omului și democrația în relația sa cu China și nici nu e implicată în vreun proiect de cooperare care să amelioreze situația din această țară. Suntem convinși că bunele relații economice și comerciale cu China pot fi combinate în mod inteligent cu o poziționare mai activă a României în privința drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Echilibrarea balanței comerciale deficitare va fi combinată cu stimularea schimburilor culturale și în domeniul educației superioare. Investițiile chineze în România sunt binevenite: în privința domeniilor strategice, abordarea va fi corelată cu cea a partenerilor strategici ai României.
  • Pe fondul detensionării relațiilor dintre China și Taiwan, vom explora, de comun acord cu Beijingul, deschiderea unei misiuni comerciale a României la Taipei. Vom recunoaște diplomele universitare eliberate de Universitățile taiwaneze, facilitând astfel schimburile în domeniul educației.
  • Cooperarea cu țările arabe nu trebuie să sufere din pricina divizării actuale, urmare a crizei pornite în iunie 2017, care poate influența în chip negativ și relațiile cu Iran sau cu Turcia. România va redeveni un actor imparțial și predictibil în Orientul Mijlociu, iar deschiderea spre regiune presupune și planificarea unor clustere de afaceri sau hub-uri tehnologice în care să poată investi fondurile din aceste țări. Cooperarea cu Arabia Saudită, singurul stat din Golf membru în G20, trebuie intensificată.
  • În relația cu Iranul, vom contribui la consolidarea poziției europene comune.
  • Experiența tranziției democratice este una prețioasă pentru state din zona Orientului Mijlociu și a Nordului Africii, astfel încât prezența românească în zonă se va diversifica, fiind stimulată implicarea societății civile și a organizațiilor profesionale din România în dialogul cu actori locali. Universitățile din România, sub rezerva consolidării lor, pot constitui poli de atracție pentru viitoarele elite din țări în tranziție.
  • Orientarea spre viitorii poli de creștere economică substanțială din Africa sau America de Sud, spre regiunile cu care există experiențe comune (tranziția de la autoritarism spre democrație) va aduce dividende pe termen mediu. O Românie deschisă și inovatoare va fi în mod necesar mai prezentă în spații aflate dincolo de proximitatea sa geografică. Impulsionarea schimburilor de studenți, tineri profesioniști și a cooperării pentru dezvoltare, profilarea mai insistentă în cadrul dialogului UE cu Africa, Asia și America de Sud sunt chei pentru potențarea relațiilor bilaterale și multilaterale.
  • Prezența României în Africa sub-sahariană s-a redus foarte mult după 1989. Regiunea se confruntă cu provocări multiple – demografice, de securitate, acces la resurse – unele dintre ele având un impact global. Oferta educațională a României poate contribui la strângerea legăturilor pe viitor, prin formarea de specialiști. România oferă atât formări universitare francofone, cât și anglofone, o raritate în regiune, care o poate face atractivă.
  • Regiunea Asiei centrale este una crucială pentru România, prin resursele naturale de care dispune și importanța ei geostrategică. Vom avea o cooperare diferențiată cu Uzbekistan, Kârgâzstan, Kazahstan, Tadjikistan și Turkmenistan, în acord cu noua strategie a UE în regiune.
  • Asia de Sud și de Sud-est e regiunea cea mai populată din lume. Ea cuprinde țări cu rol major în relațiile internaționale sau piețe interne foarte mari, precum Filipine, Pakistan, Thailanda, Vietnam. În domeniul relațiilor culturale și științifice, un pas înainte este nu doar necesar, ci inconturnabil. Fără o coerentă politică regională, România nu își poate exploata pe deplin atuurile de țară membră UE, legată prin vechi relații de acest spațiu. Un institut de cercetare dedicat acestei regiuni, sub coordonarea MAE, va pilota o politică mai dinamică, bazată pe parteneriat și dialog.

Obiectiv: Contribuții substanțiale la organizațiile multilaterale

Vom construi și consolida un profil al României ca partener de încredere, cu potențial de negociere, mediere și facilitare în forurile multilaterale. Prioritățile politice vor fi permanent intersectate cu situațiile reale de criză.

Direcții de acțiune:

  • În cadrul Națiunilor Unite, susținem multilateralismul renovat, adică reformat și eficace. Ne vom implica în soluționarea unor dosare sensibile și vom spori participarea românească la misiunile ONU de stabilizare și de menținere a păcii. Pentru aceasta, vom selecționa experți civili și militari români, în primul rând pentru domeniile în care România poate avea un avantaj comparativ, precum reforma din justiție, asistența electorală sau demilitarizarea.
  • Vom pregăti o nouă candidatură la un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și vom regândi contribuția românească în formatele ONU.
  • Promovarea experților români în formate ONU și încurajarea cooperării pentru dezvoltare cu statele mici, precum și acordarea de burse pentru formarea de specialiști din aceste state în România este una dintre modalitățile prin care prestigiul României va fi reconstituit în zone în care prezența țării noastre a avut de suferit în ultimii 30 de ani.
  • Susținem reformarea Organizației Internațional a Comerțului (OMC), a instituțiilor financiare internaționale și a Consiliului Europei. Contribuția noastră la misiunile OSCE trebuie sporită, precum și finalizarea procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
  • Vom promova lupta anti corupție din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
  • În acțiunea privind schimbările climatice, susținem implementarea Acordului de la Paris, pregătirea tranziției economice către economia verde și acțiunea internațională pentru sporirea rezilienței în raport cu schimbările climatice.
  • Atât la nivel european, cât și la nivel internațional, România va acționa pentru întărirea principiilor, regulilor și proceselor decizionale ce vor permite o mai bună cooperare pentru a gestiona problemele migrației – una dintre cele mai importante provocări actuale. Vom promova în politica externă o abordare comprehensivă a fenomenului migrației, asumând în mod coerent legătura dintre dezvoltare, securitate și migrație. Acțiunea noastră va fi bazată pe dialog cu partenerii din țările în dezvoltare și respectarea drepturilor omului. România suferă o depopulare accentuată, prin plecarea a milioane de români în afara țării. Ambasadele și consulatele României vor promova oportunitățile de lucru și rezidență în țara noastră, în țări cu profil cultural similar sau cu capital socioprofesional ridicat. Vom încuraja inserția de muncitori extra-comunitari pe piața românească în regiunile cu deficit de forță de muncă, pe baza salariului mediu pe economie, pentru a descuraja o concurență neloială cu forța de muncă autohtonă, care ar putea împinge alți români să plece din țară.
  • Combaterea dezinformării este deopotrivă un obiectiv de politică internă și de politică externă. Actori externi ostili încearcă să submineze încrederea în UE și NATO, propagând știri false (fake news), iar efectul e adâncirea unor falii în societate. În plan extern, România va lupta împotriva știrilor false atât la sursă (ca răspuns la acțiunile respectivilor actori în spațiul public românesc), cât și în alte zone (Vecinătatea estică, Balcani, Nordul Africii). Vom spori contribuția României la mecanismele europene de combatere a dezinformării, precum EU StratCom. Vom coopera în acest sens cu societatea civilă, asociații profesioniste de media, universitari și magistrați. Vom stimula educația utilizatorilor de știri din țară, dar vom promova și metode rapide de producere și distribuție a dezmințirilor.
  • Aprofundarea participării României la Organizația Internațională a Francofoniei (OIF) este nu doar o cerință, dar și o alegere strategică pentru a facilita dialogul cu alte structuri, de pildă cu Organizația Cooperării Islamice. „Stat – far al Francofoniei”, cu o contribuție majoră la bugetul OIF, România va coopera cu Franța și Belgia pentru sporirea rolului limbii franceze în UE. Revitalizarea filierelor preuniversitare și universitare francofone, create în anii 1990, precum și întărirea palierului economic al poziționării românești în cadrul francofoniei, sunt acțiuni care se impun. Formarea de elite de pe continentul african, din lumea arabă, din Asia de Sud-Est și din Caraibe la universitățile românești cu programe în limba franceză va fi ridicată la rang de prioritate.
  • Vom dezvolta programul de burse Eugen Ionescu, pentru a facilita accesul studenților și cercetătorilor străini în centrele francofone din Universitățile românești.

Obiectiv: România - actor al politicii de ajutor pentru dezvoltare și reacții la crize umanitare

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, țara noastră a devenit stat donator. Trebuie prin urmare să contribuim la efortul colectiv de realizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Politica de cooperare pentru dezvoltare nu este o simplă extensie a politicii externe, iar ajutorul pentru dezvoltare trebuie să răspundă obligației asumate de membrii UE prin tratate de a contribui la reducerea sărăciei, iar aceasta nu numai în țările de interes prioritar pentru România.

Direcții de acțiune:

  • Este necesară crearea unui sistem integrat de reacții la crize umanitare, capabil de intervenție în orice moment, care ia în considerare și dimensiunile prevenirii crizelor umanitare și pregătirea răspunsurilor la crize. România trebuie să își sporească participarea la mecanismul de protecție civilă al Uniunii europene, ca și cooperarea cu agențiile specializate ale Națiunilor Unite.
  • Crearea agenției de cooperare internaționale pentru dezvoltare RoAid în 2017 a reprezentat un prim pas spre profesionalizarea acestui sector. El trebuie continuat printr-un management orientat în mai măsură spre nevoile beneficiarilor din spații cât mai diverse (Africa, America Latină și Caraibe), pentru că orice contribuție la dezvoltarea altor societăți este și o investiție de soft power pentru România. Formatul va fi diferit în funcție de împrejurări. În Nordul Africii, în Maghreb, de pildă, ar putea fi construite proiecte de lungă durată în educație, atât în versiuni francofone, cât și arabofone. În America Latină, pot fi țintite câteva țări, cu proiecte de dezvoltare a organizațiilor civice. Formarea de specialiști străini în România va constitui un obiectiv prioritar. Accentul va cădea pe microproiecte și pe evaluarea impactului, iar cooperarea cu societatea civilă și cu partenerii internaționali de dezvoltare va fi sistematizată.

Obiectiv: Comerț exterior și diplomație economică

Politica comercială este o competență exclusivă a Uniunii Europene și reprezintă un instrument central pentru reacția la globalizare, și transformarea potențialului acesteia în beneficii reale, pentru cetățenii români.

Direcții de acțiune:

  • Întrucât Parlamentul European este acum colegiuitor cu Consiliul Uniunii pentru încheierea acordurilor comerciale, România poate influența, prin intermediul reprezentanților noștri aleși în acest for, luarea în considerare a intereselor comerciale ale României în cadrul negocierilor. Trebuie militat pentru încheierea unor acorduri comerciale internaționale solide și avantajoase pentru România, conținând sistematic clauze severe privind drepturile omului și capitole privind dezvoltarea durabilă.
  • Construirea unei strategii clare în raport cu partenerii economici cheie ai României trebuie făcută folosind vocea unică a Europei pe scena internațională. Ca membri ai Uniunii Europene, avem o putere de negociere superioară, ce ne permite să câștigăm mai mult în acordurile internaționale și să ne promovăm mai bine interesele comerciale.
  • Promovând politici economice competitive și bazate pe inovare, vom spori oportunitățile de afaceri pentru companiile românești în străinătate.
  • Ne vom asigura că problematici precum comerțul și investițiile continuă să fie în centrul discuțiilor politice la nivel european, iar liderii politici și din mediul de afaceri au posibilitatea de a discuta deschis aceste chestiuni. O cooperare constantă cu mediul de afaceri în acest domeniu este esențială pentru definirea priorităților politice.
  • Vom susține politica Uniunii Europene privind Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și dezvoltarea sistemului comercial multilateral în sensul păstrării predictibilității și corectitudinii acestuia, precum și a unei mai bune monitorizări a respectului regulilor comerciale la nivel internațional. Ameliorarea accesului pe piață mondială pentru bunuri și servicii, precum și reguli comerciale moderne și eficace sunt prioritățile noastre în această materie.
  • Diplomația economică românească trebuie să contribuie la creșterea exporturilor și atragerea investițiilor străine în România, la creșterea PIB. Firmele românești mici și mijlocii au nevoie de facilități pentru a investi în străinătate. Vecinătatea imediată (Republica Moldova, Ucraina, Serbia) prezintă oportunități de afaceri importante, care ulterior pot contribui la relații bilaterale mai substanțiale.
  • Bursa de Valori de la București va fi promovată prin intermediul misiunilor României, pentru a atrage investiții și a deveni pe termen lung o piață de dimensiune regională.

Obiectiv: Servicii consulare și organizarea votului în străinătate

Vom extinde digitalizarea serviciilor consulare, pentru a acoperi toate nevoile cetățenilor români și pentru a le adapta la specificul fiecărei țări, asigurând furnizarea de documente și dovezi necesare după caz.

Direcții de acțiune:

  • Extinderea tipului de servicii consulare oferite pentru a asigura informații utile, dar și îndrumarea către asistență juridică necesară sau protecția muncitorilor români din alte țări constituie direcții de acțiune urgente.
  • Vom crea pentru fiecare consulat din state cu peste 100.000 de români rezidenți noi servicii, de apărarea drepturilor fundamentale și de muncă, de asistență pentru probleme de familie, repatriere sau reîntoarcerea în România.
  • Oferirea serviciilor consulare trebuie făcută contra unor costuri rezonabile: gratuitatea nu respectă egalitatea cetățenilor și nici nu acoperă costurile operațiunilor derulate de funcționarii români. Trebuie asigurată însă și posibilitatea unei derogări pentru cei în imposibilitate de plată sau cu probleme financiare.
  • Talia misiunilor în străinătate trebuie să permită acțiunea: misiunile prea mici nu pot acoperi activitatea complexă derulată împreună cu partenerii noștri din UE și separat. Unele servicii consulare pot fi împărțite cu țări partenere din UE.
  • Întrucât milioane de cetățeni români trăiesc în străinătate – asumând migrația pendulară sau una definitivă – avem datoria de a le asigura exercitarea dreptului la vot în condiții decente. Înainte de scrutinul din 2024, pentru a îngădui exprimarea opțiunilor politice ale tuturor cetățenilor români, vom sprijini – ca parte a guvernului – introducerea unui sistem de vot la distanță, care să fie sigur din punct de vedere al secretului opțiunilor exprimate de alegători.

Obiectiv: Recrutare și carieră în MAE

Concursurile pentru intrarea în Corpul Diplomatic și Consular al României (CDCR) trebuie să ofere șanse egale tuturor cetățenilor români. Criteriile de selecție trebuie să fie clare, cunoașterea limbilor străine trebuie testată, iar durata concursurilor trebuie limitată la maximum trei săptămâni. Detașările din mediul privat sau public vor fi limitate la maximum, iar recursul la pensionari va fi stopat.

Direcții de acțiune:

  • Pentru a răspunde nevoilor punctuale de expertiză pe diverse spații sau problematici (vorbitori de limbi rare, specialiști în domenii neacoperite de MAE), vor fi organizate concursuri pentru angajări pe durată determinată, la fel ca în alte țări UE.
  • CDCR este o instituție de elită. Diplomații au dreptul la o carieră predictibilă și la o evaluare obiectivă a performanțelor profesionale. Legea 269/2003 privind statutul CDCR va fi revizuită în parlament, spre a elimina aspectele neconstituționale constatate de Curtea Constituțională.
  • Ministerul Afacerilor Externe are nevoie de diplomați care să aibă planuri de carieră pe minimum un deceniu. La fel ca în alte state-membre UE, va fi elaborată o schemă de carieră pentru a încuraja mobilitatea profesională. Diplomații vor fi încurajați să efectueze misiuni succesive în țări diverse, clasate pe categorii, pentru a asigura o rotație a personalului și o acoperire echitabilă a ariilor geografice. În prezent, în lipsa unui parcurs bine balizat al carierei, sunt privilegiate misiunile din UE și America de Nord, iar pentru alte spații rămân posturi neacoperite. Metodologia de promovare profesională va fi ameliorată, pentru a atrage în CDCR absolvenți români ai universităților de elită din țară și din străinătate.
  • O problemă importantă o reprezintă acoperirea cu personal a consulatelor României din străinătate, necesitățile pe această zonă crescând în urma emigrării masive a cetățenilor. De multe ori, aceștia sunt detașați de la alte instituții publice și nu se ridică la standardele profesionale ale MAE. În primul rând, va fi dezvoltată platforma de eliberare electronică a documentelor. În al doilea rând, Direcția Consulară va beneficia de un spor de personal, iar detașările vor fi reduse și treptat eliminate.
  • Institutul Diplomatic Român (IDR) va forma exclusiv diplomații din minister, prin cooperare cu centre universitare din țară, din UE, SUA, Canada etc. În acest sens, cursurile pentru publicul larg, din ce în ce mai numeroase în ultimii ani, trebuie abandonate. IDR va organiza conferințe publice, care vor permite informarea și dezbaterea în privința opțiunilor asumate de MAE.
  • Pentru realizarea obiectivelor României în materie de politică externă este nevoie și de o viziune strategică asupra pozițiilor de conducere pe care le-am putea obține în diversele organizații multilaterale și regionale. Promovarea candidaților români la posturile de funcționari internaționali, precum și susținerea celor care ocupă deja asemenea poziții trebuie privilegiate. Iar selectarea persoanelor ce vor ocupa astfel de poziții trebuie să fie făcută de manieră transparentă și exclusiv pe criteriul competenței.
  • Pe lângă profilul generalist, vom sprijini specializarea diplomaților români în câteva tematici care să le dea un profil recognoscibil pe durată medie și lungă.

Obiectiv: Diplomație culturală, educațională și sportivă, comunicare publică eficace

Sporirea influenței României în plan internațional are nevoie și de alte componente: diplomația culturală, sportivă și educațională va fi pusă la lucru în mod profesionist.

Direcții de acțiune:

  • Institutul Cultural Român (ICR) trebuie să devină o instituție de carieră, fiind necesară refondarea sa după distrugerea sistematică din 2012 încoace. ICR nu va promova o cultură oficială, ci va constitui o platformă de dialog cu industriile creative din diverse țări. Rolul culturii în dezvoltare, ideea de coproducție, vor constitui reperele acestei politici de relații culturale.
  • Institutul Cultural Român va avea un dublu patronaj – MAE și Ministerul Culturii. Rețeaua sa trebuie extinsă în cel puțin alte 25 de țări în afara celor actuale. Personalul ICR va fi alcătuit din specialiști în management cultural și în diplomație culturală și va avea un parcurs de carieră distinct de cel din MAE sau de la Ministerul Culturii.
  • Sunt necesare noi institute culturale în vecinătate și în spații strategice (America de Sud, Asia, Africa), dar acestea vor funcționa pe o logică mai apropiată de societatea civilă, în care raportul dintre banii investiți în programe și cei pentru cheltuieli administrative să fie de cel puțin 70%-30%. Ca exemplu, un institut cultural la New York nu poate avea același număr de colaboratori precum cel de la Praga. Recrutarea pe plan local (cu prioritate din cadrul comunității românești locale) va fi încurajată, iar salarizarea va fi adaptată geografic.
  • Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va prelua gestionarea sistemului de burse de studiu în străinătate și de burse oferite străinilor în România.
  • O atenție particulară va fi acordată diplomației sportive, pentru a capitaliza și orienta strategic organizarea de mari competiții sportive în România, astfel încât comunitățile să poată profita de pe urma lor.
  • Informarea transparentă în termeni accesibili, abandonând „limbajul de lemn”, și în timp real a cetățenilor români asupra acțiunii externe a României trebuie să fie o prioritate. MAE trebuie să fie, prin urmare, dotat cu o interfață digitală modernă, ușor de utilizat și cu rubrici aduse la zi, care să permită acest lucru.
  • În general, politica de comunicare a MAE la nivel intern și extern trebuie profund revizuită. Diplomația nu poate fi apanajul unei elite deconectate de public, ci trebuie condusă pentru cetățeni. Vom dezvolta informarea sistematică a publicului românesc atât înainte, cât și după reuniunile la nivel înalt sau reuniunile internaționale în care se adoptă decizii importante pentru țara noastră.