Context

Deși este, după Brexit, al șaselea cel mai mare stat al UE din punctul de vedere al mărimii populației, România este încă un membru periferic al Uniunii, nefăcând parte din cele mai evoluate forme de integrare, adică zona Euro și Spațiul Schengen.

La peste 10 ani de la aderare, România nu a reușit să-și formeze un profil de stat membru activ și implicat, capabil să își definească prioritățile la nivel european și să le poată pune în aplicare. Țara noastră a avut în majoritatea perioadei de după aderare o abordare mai degrabă reactivă, tipică unui stat candidat, cu o participare activă redusă în ceea ce privește definirea politicilor europene, precum și implementarea lor. De asemenea, politicile și pozițiile României în cadrul Uniunii Europene au fost construite ad-hoc și de multe ori în contratimp, lipsindu-le coerența și viziunea strategică, demonstrând de multe ori o abordare superficială. Totodată, modul de relaționare cu celelalte state membre ale UE a urmat tactica alianțelor conjuncturale, care nu au putut conduce la o afirmare clară, solidă și eficientă a unei viziuni a României în cadrul Uniunii Europene.

Cauza acestui blocaj în proiectul european a ținut de inabilitatea vechii clase politice de a face trecerea calitativă de la aderare la integrare și de incapacitatea de a gândi un proiect pentru România în Uniunea Europeană. Astfel, România a adoptat acquis-ul administrativ-legislativ european, iar societatea românească este într-o majoritate pro-europeană, însă capacitatea statului român de a presta servicii de politici europene de calitate este în continuare scăzută, inclusiv pe fondul existenței unor semne de întrebare privind angajamentul profund al unora dintre partidele politice vechi față de valorile europene.

Această abordare a politicilor europene este, de altfel, expresia lipsei unei viziuni interne cu privire la obiectivele pe termen mediu și lung ale României. De aceea, o viziune coerentă a României în UE trebuie să înceapă prin clarificarea internă a felului în care România își vede viitorul ca țară și, implicit, ca stat membru al Uniunii.

Reînnoirea reprezentării României în Parlamentul European prin activitatea și pozițiile de influență și prestigiu obținute de Alianța USR PLUS sunt un prim pas în direcția creșterii calitative a profilului european al României, însă acesta trebuie dublat de un proces similar la nivel național.