D. Românii din Europa: hrănim, îngrijim, construim Europa

Românii hrănesc Europa. O îngrijesc și o construiesc. Când ne întrebăm cine suntem și cine vrem să fim, e folositor să ne amintim că ne numărăm printre aceia care pun umărul din greu la viitorul acestui continent.

Îngrijim Europa

Românii și româncele care au plecat din țară au știut să ducă, acolo unde au ajuns, grija față de semeni și să o transforme în vocație. Astăzi, bunăoară, „badantele” românce sunt printre cele mai apreciate asistente pentru persoanele cu nevoi sau în vârstă din Italia. Cu sacrificii nenumărate, cu lacrimi și suferință, dar și cu nesfârșită dăruire de sine, au reușit să ofere afecțiune și atenție celor care au atâta nevoie de ele. La rândul lor, mii de medici români acoperă azi cu profesionalism și cu devotament nevoile de asistență medicală în toate țările occidentale.

Hrănim Europa

„Căpșunarii Spaniei” nu mai sunt azi doar simpli muncitori pe plantațiile nesfârșite și dogoritoare, ci mulți dintre ei sunt fermieri sau specialiști în domeniul culturilor agricole sau zootehniei, în tehnologie alimentară, în artă culinară, în servicii de turism.

Construim Europa

Românii pot fi întâlniți pe toate șantierele Europei, ca simpli muncitori, tehnicieni, ingineri, șefi de proiect. Ei construiesc infrastructura continentului, toarnă șosele, înalță clădiri de birouri, ridică școli, spitale, reabilitează construcții vechi sau proiectează clădirile viitorului. Mulți dintre ei și-au folosit experiența dobândită pentru a deveni antreprenori și a-și deschide propriile firme în arhitectură, proiectare, construcție, patrimoniu, reabilitare etc.

De la cei plecați din satele românești pentru a lucra în agricultura din alte țări europene, mecanici, constructori, șoferi, până la oameni de afaceri de vârf, cercetători și medici, diaspora susține de ani buni economia românească. De multe ori, banii trimiși de cei plecați la muncă în străinătate au compensat politicile economice proaste ale guvernelor care s-au succedat la conducerea țării. Din păcate, în lipsa unor politici publice coerente, acest capital nu a fost îndreptat spre investiții și dezvoltare. Dar niciodată nu e prea târziu pentru asta.

PLUS propune acum măsuri prin care diaspora să devină un investitor strategic în economia românească, iar românii din diaspora antreprenori încrezători în economia țării din care au plecat.

Dincolo de orice bogăție materială, în anii de pribegie voită sau nevoită, diaspora a acumulat un capital uriaș de valori, convingeri și priceperi de care România are mare nevoie. Diaspora poate sprijini însănătoșirea societății, ea poate contribui la reechilibrarea ei, la recâștigarea încrederii și speranței într-un viitor comun. Prin activismul său și prin implicarea eroică în alegeri sau în proteste, diaspora participă deja la curățarea clasei politice de imoralitate, de metehnele înrădăcinate în compromisurile trecutului.

Oamenii aceștia, integrați în comunitățile în care s-au stabilit, știu ce înseamnă să ai o administrație eficientă, servicii de sănătate și de educație de calitate, ce înseamnă să-ți ții cuvântul dat, să fii plătit pe merit și să muncești din greu pentru banii pe care-i câștigi. Acești oameni înțeleg de ce, într-o societate funcțională, cinstea și profesionalismul sunt indispensabile în relațiile cu ceilalți și, cu atât mai mult, în viața publică.

Cu oameni care trăiesc conform acestor aceste valori, fie că se vor întoarce, fie că vor susține țara de la distanță, România poate progresa foarte repede și se poate transforma în bine printr-o „contaminare” masivă și pozitivă.

Drumul spre casă

Considerăm că putem să acționăm pentru stoparea exodului românilor prin inversarea tendinței migratorii a românilor. În sondajele PLUS, aproape 40% din respondenți spun că nu vor să se mai întoarcă. Extrapolând la cifra de 9,7 milioane înseamnă că 3,9 milioane, 22% din românii care astăzi trăiesc în altă parte nu se mai întorc. Tinerii și tinerii părinți pleacă din România pentru a găsi și oferi diverse forme de învățământ, sau de lucru. În jur de 200.000 de români sunt anual pe picior de plecare, iar cei care încearcă să revină în țară sunt descurajați de probleme birocratice, de dificultatea întâlnită în a-și reintroduce copiii în școlile din țară sau în a se putea angaja ori înregistra, de dificultățile întâmpinate la diversele autorități din țară.

De aceea, pe lângă crearea de condiții de viață decente în țară, punem accent pe măsuri proactive de repatriere. Considerăm că este urgentă înființarea unui Departament pentru Repatriere în cadrul Guvernului, ce va asigura coordonarea activităților administrației publice centrale și locale legate de repatrierea românilor din diaspora. Va facilita, la nivel local și județean, acordarea de asistență tehnică, informații utile, oferirea de posibilități de reintegrare pe piața muncii sau de investiții în țară și repatrierea capitalului, reintegrarea sau integrarea școlară a copiilor, reînmatricularea autovehiculelor și o serie de alte servicii necesare celor care fac dovadă că se reîntorc în România, cât și consiliere online pregătitoare înainte de întoarcere, simplificarea procedurilor. De altfel, acest departament este esențial în facilitarea recunoașterii diplomelor și calificărilor obținute de români în străinătate.