Comunități solidare și deschise

În viziunea PLUS, națiunea are o profundă dimensiune civică și se bazează pe comunități solidare și deschise. Acestea funcționează atât în sens administrativ, cât și profesional sau valoric. Comunitățile au ca liant cultura, asociativitatea și solidaritatea, iar ca obiective promovarea prosperității și progresului social, prin consolidarea clasei de mijloc a societății românești și manifestarea empatiei în raport cu toți membrii acesteia, ceea ce generează încredere socială. Puterea comunităților formate din cetățeni activi constă într-un contact social constant, într-o viață socială intensă și generează, astfel, resurse participative, inițiative, proiecte și soluții valoroase pentru societate. Reprezentând mozaicul social al națiunii, comunitățile îi conferă acesteia un profil identitar, asigură resursele diverse pentru consolidarea sentimentului de mândrie națională și motivează manifestarea patriotismului civic.

Sensul pe care noi îl dăm comunităților este unul eminamente politic. Refuzăm și denunțăm orice tentativă de repliere comunitară ca soluție de fugă din calea angajamentului public. Dimpotrivă, vedem rolul comunităților în societate ca unul activ și creativ. Credem că este momentul ca democrația de la firul ierbii să prevaleze și să dea conținut instituțiilor specifice. Din acest motiv, noi considerăm că resursele, particularitățile și interesele oamenilor sunt cel mai adecvat cunoscute de către fiecare dintre ei, dar că nu pot să și le promoveze fără acțiune colectivă. Această acțiune este necesară și trebuie să plece de la comunități de interese și competențe, formate voluntar de către persoane care vor și pot să își pună problemele, nevoile și preferințele pe agenda civică și politică.

De altfel, PLUS însuși este fructul politic al unei largi rețele de comunități civice și tematice, organizate în Platforma România 100 (RO100), unite printr-un set comun de valori și principii. PLUS consideră construcția capitalului social, prin intermediul unor astfel de comunități, ca având un rol cheie în dezvoltarea viitoare și vede buna relație cu societatea civilă ca fiind crucială pentru construcția politică propusă.

Este și motivul pentru care suntem apropiați liberalismului fundamentat etic, considerând valorile liberalismului politic și civic, nevoia de dreptate, dar și securitatea socială ori sănătatea, la fel de importante ca proprietatea individuală și competiția liberă. Piața liberă și proprietatea privată sunt esențiale pentru a genera și asigura prosperitatea și libertatea individuală și colectivă. Ele nu garantează întotdeauna bunăstarea fiecăruia dintre noi. De aceea considerăm că acțiunea comunitară, prin cooperare altruistă și solidară, sunt pietre de hotar în construirea unei lumi libere și drepte pentru cât mai mulți oameni cu putință.

Comunități și culturi împărtășite

Într-un sens mai general, comunitățile se construiesc pe culturi comune și vibrante, care se articulează pe un ansamblu de valori și de proiecte împărtășite. Ceea ce îi ține pe oameni împreună nu este doar ceea ce moștenesc din trecut (limbă, națiune, credință etc.), nu sunt doar valorile venind din alte timpuri dinaintea lor, ci și capacitatea de a se deschide spre alte culturi și spre alte valori. De asemenea, comunitatea se sudează prin proiectele pe care este capabilă să le imagineze pentru viitorul său, proiecte profesionale, proiecte civice și politice, de îmbunătățire a vieții în comun și de asigurare a unui viitor mai bun pentru generațiile ce vin.

Reziliența comunităților se bazează pe cultura împărtășită. O cultură împărtășită de toți cei care aderă la valorile, creațiile și practicile curente la un moment dat în societate. Dar e important de spus că nu există valori pure, creații absolute și practici exclusive: toate acestea circulă între comunități și culturi, valorile se creează și se legitimează prin schimb, prin dialog, prin deschidere spre celălalt. Considerăm că nu există comunități bazate pe valori absolute sau superioare altor comunități, ci doar comunități ale căror practici și culturi sunt mai mult sau mai puțin pregătite să răspundă provocărilor timpurilor lor.

Pentru o națiune cultura nu este un capriciu, este însuși fundamentul care îi conferă personalitate și îi atribuie valoare în contextul macro-identitar al celorlalte națiuni cu care interacționează cultural și geopolitic. Cultura este identitate în măsura în care reflectă în mod corect, fără derapaje ideologice, istoria, tradiția, mentalitatea, dezvoltarea, inovarea și influența unei comunități naționale într-un cadru larg, inter- și transistoric, social, cultural.

Pentru o raportare justă, atât națională cât și europeană, istoria și tradiția trebuie reasumate. Echilibrat, nu pentru a servi unor false imagini autogenerate, ci pentru a reuși să ne poziționăm fără complexe (nici de superioritate, nici de inferioritate) pe harta europeană și mondială și, mai ales, pentru a reuși să evoluăm valoric și creativ, astfel încât vocea culturală a României să devină una recognoscibilă și de neignorat.

Suntem conștienți că o Românie puternică nu poate fi construită fără solidarități active înăuntrul comunităților și între comunități, fără o participare convergentă și inovatoare a culturilor tradiționale, locale, profesionale etc. la construirea unei societăți drepte și a unei națiuni demne.

Cultura joacă un rol central în structurarea, reglarea și susținerea relațiilor comunitare umane, și generează coeziune socială, dezvoltă o sferă publică (o modalitate de a se deplasa dincolo de sine pentru a deveni parte a unei comunități), dezvoltă judecata (să gândești în mod clar prin stabilirea identității tale și prin faptul că nu trebuie să dovedești nimic, în sensul că cineva știe cine e, făcând parte dintr-o comunitate).

După toate presiunile și experimentele la care a fost supusă în secolul XX, comunitatea va trebui reinventată ca formă de a fi împreună într-un mod participativ, cultural, civic și politic, pentru membrii speciei umane. Prin urmare, una dintre cheile pentru a determina un viitor mai bun este de a construi reziliența comunității și a întregii societăți, bazându-ne pe culturi împărtășite, deschise și ospitaliere, încorporate în credințele și practicile cotidiene ale oamenilor.