C. Serviciile de guvernare și administrație digitală

Ineficiența procedurilor impuse populației și mediului de afaceri are un impact foarte ridicat asupra productivității. Principalele provocări în fața digitalizării sectorului public sunt: fragmentarea decizională și tehnologică; absența unei culturi a colaborării interinstituționale; rezistența la schimbare; resursa umană neprofesionistă.

Dincolo de eficientizare, digitalizarea serviciului public și a administrației ar transmite un semnal puternic la nivel local și internațional privind hotărârea decidenților politici de a trece într-o eră a transparenței și a luptei împotriva corupției, știind bine despre corupție că este una din principalele bariere pentru transformarea digitală.

Este nevoie de dezvoltarea unor noi servicii de guvernare electronică pornind de la nevoile reale ale cetățenilor români de pretutindeni, construite în jurul și pentru utilizatorul obișnuit, adaptate contextului, accesibile tuturor, care asigură protecția datelor personale și a vieții private.

Aceasta ar ușura povara administrativă prin reducerea la minimum a numărului de documente necesare oricărui mecanism tranzacțional, favorizarea și încurajarea folosirii versiunii digitale a documentelor de orice tip. Mai mult decât atât, digitalizarea în administrația publică locală și centrală poate aduce beneficii enorme prin automatizarea unor operații, asistarea deciziilor umane și identificarea proceselor inutile, care nu aduc nici un fel de valoare cetățeanului sau statului.

Identitatea electronică (eID) este cheia pentru asigurarea serviciilor publice, moderne și integrate. E dificil să eficientizezi și să aduci în era digitală un stat fără a oferi o serie de servicii electronice corelate evenimentelor mai mult sau mai puțin marcante ale vieții, asociate unei identități digitale. Vom organiza dezbateri ample în societate prin care să identificăm și să popularizăm beneficiile tranziției către un sistem de identitate electronică.

Noile frontiere pentru reglementări și legi pentru a propulsa transformarea digitală trebuie să aibă o viziune coerentă și cu obiective clare privind implicațiile tehnologiilor emergente, precum Inteligența Artificială (IA), Internetul tuturor lucrurilor (IoT), tehnologia blockchain și tehnologiile mobile de ultimă generație (5G), precum și teme cheie precum securitate cibernetică, viața privată, protejarea datelor personale și încrederea utilizatorilor.

Totodată, în spiritul guvernării deschise, vom consolida platforma națională de date deschise, încurajând astfel atât monitorizarea activității instituțiilor de către societății civile, cât și democrația participativă și inovarea în sectorul public.

Educația digitală va deveni din ce în ce mai mult un avantaj competitiv și un diferențiator pentru bunăstarea unei societăți, cu condiția să se adapteze cerințelor lumii de mâine, o lume transformată de tehnologie. Educația digitală și digitalizarea în educație nu presupun doar introducerea unor instrumente noi ce țin de tehnologie și competențele asociate, ci presupun o abordare inovativă, bazată pe înțelegerea problemelor și pe creativitate, cu testarea unor abordări diferite pentru o adaptare permanentă la evoluțiile tehnologice, pe de o parte, și social-economice, pe de altă parte.

Necesitatea reformării sistemului de educație trebuie abordată acordând prioritate cerințelor lumii digitale moderne, care să pregătească generațiile tinere pentru locurile de muncă ale viitorului și să compenseze absența competențelor digitale de bază și de specialitate. E nevoie de acțiuni bine țintite, precum dezvoltarea unei programe școlare care să permită pregătirea la nivel funcțional a noilor generații pentru era digitală, indiferent de materie și specializarea ulterioară; e nevoie, de asemenea, de pregătirea profesorilor pentru utilizarea tehnologiei în procesul de predare și programe dezvoltate în strânsă colaborare cu mediul de business. Aceste acțiuni sunt un ingredient esențial pentru oferi, pe termen lung, o șansă României ca economie competitivă și cu un rol notabil printre actorii europeni și globali.

Transformarea economiei și a industriilor prin digitalizare are un impact puternic asupra proceselor de producție și a forței de muncă, competențelor viitorului, a competitivității industriilor și a capacității unui stat de a inova și susține industriile cheie. României îi lipsește deocamdată cadrul de atragere și dezvoltare a investițiilor în tehnologii de vârf, precum și o cultură antreprenorială care să creeze un ecosistem de inovație, inclusiv prin reducerea birocrației și modele de sprijin ce promovează inițiative cu risc ridicat.

În colaborare cu industria și mediul academic, vom crea huburi (centre de expertiză) de inovație digitală în fiecare regiune din România, în coerență cu obiectivele europene și conectate la rețeaua europeană de huburi de inovație digitală, pentru dinamizarea și fluidizarea inovării în industrie.

Este esențial să orientăm învățământul din domeniul digital către limitele tehnologiei, către inteligență artificială, blockchain, biotehnologie și aplicații cuantice, întrucât aceste noi domenii de cercetare și dezvoltare vor da naștere noilor generații de creatori de servicii și produse cu valoare adăugată mare. Pentru aceasta avem nevoie de reinventarea modului în care sunt promovate inovarea, cercetarea și dezvoltarea: reguli noi de finanțare a cercetării și dezvoltării fundamentale și aplicate, de stimulare a transferului tehnologic, reglementări sectoriale clare pentru dezvoltarea procesului de inovare.