A. România în Uniunea Europeană

Deși este, după BREXIT, al șaselea cel mai mare stat al UE din punct de vedere al mărimii populației, România este încă un membru periferic al Uniunii, nefiind parte din cele mai evoluate forme de integrare, adică zona euro și spațiul Schengen.

La peste 10 ani de la aderare, România nu a reușit să-și formeze un profil de stat membru activ și implicat, capabil să-și definească prioritățile la nivel european și să le pună în aplicare. Țara noastră a avut în majoritatea perioadei de după aderare o abordare mai degrabă reactivă, tipică unui stat candidat, cu o participare activă redusă la definirea politicilor europene, dar și la implementarea lor. De asemenea, politicile și pozițiile României în cadrul Uniunii Europene au fost construite superficial, pe baze ad-hoc și de multe ori în contratimp, lipsindu-le coerența și viziunea strategică. Totodată, modul de relaționare cu celelalte state membre ale UE a urmat tactica alianțelor conjuncturale, care nu au putut conduce la o afirmare clară, solidă și eficientă a unei voci și a unei viziuni ale României în cadrul Uniunii.

Cauza acestei încremeniri în proiectul european a ținut de inabilitatea vechii clase politice de a face trecerea calitativă de la aderare la integrare și de incapacitatea de a gândi un proiect pentru România care să se articuleze apoi cu un proiect al României în Uniunea Europeană. Astfel, deși România a adoptat acquis-ul administrativ și legislativ european, iar societatea românească este într-o majoritate pro-europeană, capacitatea statului român de a presta servicii de politici europene de calitate este în continuare scăzută, inclusiv pe fondul existenței unor semne de întrebare privind angajamentul profund față de valorile europene al unora dintre partidele politice vechi.

Această abordare a politicilor europene este, de altfel, expresia lipsei unei viziuni interne cu privire la obiectivele pe termen mediu și lung ale României. De aceea, o viziune coerentă a României în UE trebuie să înceapă prin clarificarea internă a felului în care România își vede viitorul ca țară și, deopotrivă, ca stat membru al Uniunii.

Reînnoirea reprezentării României în Parlamentul European prin activitatea și pozițiile de influență și prestigiu obținute de Alianța USR PLUS sunt un prim pas în direcția creșterii calitative a profilului european al României, însă acesta trebuie dublat de un proces similar la nivel național.

Ne dorim o Românie performantă la nivel european, o Românie care, pe de-o parte, să contribuie activ la aprofundarea construcției europene, iar pe de altă parte să valorifice oportunitățile existente la nivel european, în beneficiul cetățenilor români. Ne dorim o Românie a cărei politică europeană să fie coerentă și consistentă cu viziunea de dezvoltare a țării, o Românie care să se profileze și să devină un lider la nivel regional și european în domenii strategice și cu potențial de diferențiator pentru țara noastră: mediul natural, industriile creative, IT&C, turismul și agricultura ecologică, precum și un actor important pentru consolidarea rolului de liant al relațiilor euro-atlantice.

Obiectivele noastre în domeniul afacerilor europene vizează în primul rând:

  1.  O Uniune Europeană mai eficientă și mai apropiată de cetățeni

Aprofundarea integrării Uniunii Europene prin reformarea instituțiilor, a proceselor decizionale și prin apropierea de cetățeni, precum și a proiectelor majore de integrare cu forță de reper (piața unică și cele patru libertăți, moneda euro, Schengen, politica agricolă comună, politica de coeziune) sunt esențiale. Continuarea integrării se va face într-un mod pragmatic, în raport cu așteptările cetățenilor și ale societății în ansamblul său, în acord cu valorile europene fundamentale: democrația, statul de drept, solidaritatea, coeziunea, libertatea, respectarea demnității umane și a drepturilor omului.

  1. România în inima Europei

Dorim integrarea reală a României în Uniunea Europeană, în special prin accederea la formele de integrare cele mai evoluate (Schengen, zona Euro) și prin recuperarea pe termen mediu a decalajelor de dezvoltare ale României față de celelalte state membre, astfel încât să ajungă până în anul 2030 la media de dezvoltare a UE. Ne dorim ca România să treacă de la o abordare reactivă față de agenda UE la una proactivă, orientată către propunerea de obiective și soluții în jurul cărora să fie în măsură de a construi majorități.

  1. Sistemul de guvernanță a afacerilor europene

Pentru ca politicile europene ale României să fie mai eficiente, coerente și consistente cu politicile naționale, este nevoie de reformarea profundă a guvernanței afacerilor europene. Plecând de la principiul potrivit căruia politicile europene sunt politici interne, care necesită o coordonare coerentă ce se poate realiza cel mai eficient de la centrul guvernului, credem că este necesară reformarea guvernanței afacerilor europene.

  1. Reforma sistemului de gestiune a fondurilor europene

Fondurile europene sunt o șansă pentru România de a recupera decalajele față de standardele de trai din Europa de Vest. Doar printr-o reformă fundamentală și de durată a gestiunii lor vom putea fructifica această șansă la potențialul său maxim. În condițiile în care fondurile europene reprezintă mai mult de jumătate din investițiile publice în economia României, este esențială atât mărirea capacității de absorbție, dar și eficientizarea gestionării lor, astfel încât banul public să fie pus în folosul cetățeanului.