A. Antreprenoriatul și libera inițiativă

Antreprenoriatul este esența modelului nostru economic și este cea mai sustenabilă sursă pentru crearea de valoare în economie și societate.

O cultură antreprenorială autentică și performantă creează pentru o națiune nu doar resurse și rezultate, ci dezvoltă oameni activi, autonomi, dar care știu importanța cooperării, stimulează responsabilitatea și curajul. Bine făcută, dezvoltarea antreprenoriatului va fi principalul factor pentru oprirea migrației românilor și chiar pentru întoarcerea lor în țară.

Așa cum sădirea unui teren agricol presupune un sol fertil pentru cultivare, în mod similar investițiile în economie presupun un ecosistem antreprenorial fertil pentru creștere și dezvoltare. Pentru aceasta vor fi abordate trei zone prioritare: condițiile cadru pentru mediul antreprenorial, politica de sprijin public pentru mediul antreprenorial și dezvoltarea comunităților antreprenoriale.

Condițiile-cadru orizontale pentru un mediu antreprenorial stabil, predictibil și competitiv cuprind: stabilitatea și predictibilitatea; costuri administrative cât mai reduse și servicii publice eficiente; existența unei infrastructuri de conectare (transport, comunicații) accesibilă; un tratament egal și respectarea legii; în sfârșit, asigurarea cadrului legislativ și economic în vederea dezvoltării profesiilor liberale și a activității antreprenoriale pe cont propriu.

Pentru a îndeplini aceste condiții este nevoie de un ansamblu de măsuri, dintre care merită amintite aici cele mai importante:

  • Reglementări adoptate sau modificate doar cu analize de impact ex-ante (RIA);
  • Facilitarea intrării și ieșirii de pe piață prin clarificarea legislației și simplificarea procedurilor de înființare, respectiv de insolvență și faliment;
  • Reactivarea „Comisiei de tăiat hârtii” ca instrument permanent de eliminare sau reducere a costurilor administrative cauzate de birocrație;
  • Aplicarea regulii „circulă hârtiile și nu oamenii”, astfel încât dacă o instituție publică cere un act administrativ deja existent la o altă entitate a administrației publice, acesta să fie procurat intern în cadrul administrației publice, respectându-se toate exigențele protecției datelor cu caracter personal;
  • Reactivarea GovITHub pentru generarea permanentă de soluții de digitalizare la nivelul administrației publice. Reactivarea unui CIO (Chief Information Officer) la nivelul guvernării, care să aibă rolul de evaluare, monitorizare și corelare ori coordonare în zona soluțiilor IT folosite de sectorul public;
  • Interconectarea bazelor de date publice, crearea de one-stop-shop-uri virtuale, simplificarea accesului și încurajarea folosirii semnăturii electronice, promovarea conceptului de „pașaport” administrativ;
  • Implementarea Masterplanului de Infrastructură, a Agendei „România Digitală” și consolidarea infrastructurii de bază la nivel local (utilități etc.);
  • Combaterea fermă și nediscriminatorie a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Cele două nu sunt doar o problemă a statului (diminuarea resurselor financiare), ci și a antreprenorilor cinstiți care trebuie să performeze într-un mediu competitiv distorsionat și lipsit de etică;

Politica de sprijin public pentru mediul antreprenorial nu se poate realiza fără îmbunătățirea accesului la finanțare; eficientizarea, transparentizarea și echilibrarea politicii de ajutor de stat; susținerea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM); susținerea educației antreprenoriale și manageriale; susținerea formării continue de competențe astfel încât anual minim 25% din populația activă să urmeze o formă de training la nivelul anului 2028; stimularea exporturilor și a investițiilor românești în afara țării.

Pentru a pune în practică o asemenea politică va trebui să acționăm în următoarele direcții:

  • Folosirea instrumentelor de garantare a creditelor disponibile cu sprijin european (BEI, BERD) și reformarea Fondului Național de Garantare a Creditelor IMM (FNGCIMM).
  • Promovarea instrumentelor de tip capital de risc (venture capital) și a finanțării alternative (e.g equity crowdfunding, business angels );
  • Dezvoltarea pieței de capital și susținerea cotării la bursă a IMM-urilor;
  • Dezvoltarea microfinanțării și a mecanismelor de finanțarea a economiei sociale;
  • Crearea unui one-stop-shop pentru politica de ajutor de stat către companii la nivelul guvernului, eliminând fărâmițarea la nivel de ministere și agenții;
  • Implementarea unui Program Business 360 care să vizeze sprijinirea potențială specifică a firmelor pe tot parcursul derulării afacerilor, de la ideea de proiect, la ieșirea de pe piață;
  • Susținerea IMM-urilor plecând de la cele patru mari nevoi sistemice ale mediului de afaceri din România – nevoia de a crește densitatea antreprenorială, de a crește reziliența firmelor, de a încuraja creșterea în talie a firmelor și de a încuraja crearea de valoare adăugată;
  • Demararea unui Program Național de Educație Antreprenorială și Managerială menit să strângă cooperarea între sectorul public și cel privat în domeniu;
  • Crearea de stimulente (deduceri fiscale și granturi) pentru formarea de competențe în interiorul firmelor;
  • Reforma cadrului de formare profesională continuă;
  • Revigorarea puternică și rapidă a învățământului vocațional, nu doar la nivel liceal și postliceal, ci și la cel universitar, în parteneriate public-private (sistem dual) conduse de sectorul privat;
  • Încurajarea interacțiunilor sistematice între mediul educațional de stat și antreprenorii locali pentru împărtășirea experiențelor de efort și rezultatelor din viața reală a unei afaceri.
  • Crearea, în curriculumul școlar, liceal și universitar, a unor module de dezvoltare a unor mici afaceri de către echipe de elevi și studenți.

Dezvoltarea comunităților antreprenoriale se poate realiza, la rândul ei, prin dezvoltarea clusterelor economice existente și crearea de noi clustere – concentrarea geografică a întreprinderilor, furnizorilor și instituțiilor asociate interconectate într-un anumit domeniu, în vederea creșterii productivității firmelor și companiilor, permițându-le să concureze mai eficient atât la nivel național, cât și internațional.

De asemenea, urmărim dezvoltarea cooperării între universități și alte instituții suport pentru colaborare, pe de o parte, sectorul de afaceri și agențiile guvernamentale relevante, pe de altă parte, pentru a ajuta clusterele existente să prospere și să devină din ce în ce mai sofisticate și competitive, oferind în același timp mediul favorabil pentru formarea și creșterea de noi clustere economice.

În același sens, se vom încuraja crearea Hub-urilor Digitale de Inovare (HDI) în baza parteneriatelor între comunitatea de afaceri din domeniul digital cu universitățile tehnice și institutele de cercetare, precum și crearea platformelor industriale și de cercetare pentru uz dual (militar, dar și civil) pe infrastructura industriei de apărare. Nu în ultimul rând, e importantă dezvoltarea structurilor și infrastructurilor locale de afaceri – acceleratoare, hub-uri, spații de coworking, centre de formare, parcuri industriale, științifice etc.

Aceste obiective pot fi atinse prin:

  • Crearea zonelor de funcționale urbane (ZFU) și a zonelor de activitate economică (ZAE) la periferia localităților, unde municipalitățile alocă teren, construiesc infrastructură de cea mai bună calitate și apoi creează un ecosistem de companii care își stabilesc activitatea în acele zone;
  • Stimularea dezvoltării de clustere industriale și de servicii;
  • Susținerea legislativă și fiscală a înființării de hub-uri, acceleratoare, maker spaces, fab labs ca forme de antrenare și dezvoltare de afaceri;
  • Promovarea de către statul român a DIH-urilor către mediul privat în calitate de One-stop-shop unde companiile de tip IMM-uri și start-up-uri își pot testa tehnologiile, obțin consiliere pentru finanțare, efectuează cercetări de piață și dispun de oportunități de relaționare.