PLUS ACUM

Documentul reprezintă punctul de plecare în pregătirea unei guvernări participative pentru perioada 2021 - 2024. Cuprinde parte din prioritățile identificate până în prezent de PLUS și câteva exemple de posibile direcții de acțiune și măsuri pentru perioada de guvernare 2021-2024. Extras din https://d3n8a8pro7vhmx.cloudfront.net/impreuna/mailings/3552/attachments/original/Plus_ACUM.pdf?1569009699

Scopul și conținutul documentului

Documentul reprezintă punctul de plecare în pregătirea unei guvernări participative pentru perioada 2021 - 2024. Cuprinde parte din prioritățile identificate până în prezent de PLUS și câteva exemple de posibile direcții de acțiune și măsuri pentru perioada de guvernare 2021-2024. Documentul are la bază rezultatele preliminare ale muncii specialiștilor reuniți în grupuri de lucru sub umbrela Comisiei Naționale de Politici și Programe (CNPP) a PLUS. CNPP are în vedere în activitatea sa rezultatele Platformei România 100 și Moțiunea Programatică a președintelui PLUS, Dacian Cioloș, „Proiectul meu este România”. PLUS își propune să acționeze strategic, plecând de la o viziune bine definită pentru România. Atingerea viziunii necesită mai multe guvernări care să urmărească obiective coerente, planificate strategic. Acest document prezintă: • măsuri urgente absolut necesare, critice, pentru a reașeza România pe un făgaș normal; • câteva exemple de măsuri importante și urgente care considerăm că trebuie să intre, în perioada imediat următoare, în atenția cetățenilor prin inițierea unor dezbateri cu specialiști și cu factorii interesați. Dezbaterile pe care le vom iniția pe propunerile de măsuri și pachete de măsuri importante și urgente vor reprezenta primele exerciții de pregătire pentru o guvernare participativă. Prin aceste dezbateri vom testa validitatea soluțiilor propuse de noi și le vom îmbunătăți, la propunerea celor care vor participa în mod activ, construind apoi, în mod similar, programul de guvernare 2021-2024.

Viziunea PLUS

Ne dorim o țară în care fiecare dintre noi să aibă o VIAȚĂ DE CALITATE, construită de CETĂȚENI ACTIVI ȘI RESPONSABILI, care își aduc contribuția la realizarea și menținerea unor COMUNITĂȚI PUTERNICE. Pentru asta, avem nevoie de un STAT RESPONSABIL, care asigură cadrul și sprijinul necesar pentru construirea unei Românii prospere, cu loc și identitate bine definite în UE. Pentru a pune în practică această viziune, PLUS pune oamenii în centrul unei societăți dezvoltate durabil, care are la bază crearea de punți între cetățeni și comunități, rural și urban, tineri și vârstnici, cei plecați din țară și cei rămași aici, tradiții și noi tehnologii, trecut și viitor. O societate durabilă, care caută continuu soluții și remediază erorile în sistem pentru un viitor pe care îl creăm împreună. România are toate ingredientele necesare pentru a deveni un stat dezvoltat, puternic și stabil, însă vechea clasă politică, ce a guvernat în majoritatea perioadei de după Revoluție, a irosit oportunitate după oportunitate și a construit, an după an, un stat clientelar, ineficient, greoi, împovărat de corupție și nepotism și administrat cu incompetență și cu indiferență față de cetățean. Pentru a ne redresa și a ne atinge potențialul neîmplinit până în prezent, este nevoie de o serie de măsuri urgente și de reforme care să reașeze societatea pe un făgaș normal și care să deschidă calea unei guvernări stabile, mature, de lungă durată, în interesul țării și al cetățenilor. PLUS dorește să construiască o guvernare participativă: întreaga societate trebuie să se coaguleze în jurul unor reforme de reașezare a statului pe fundamente solide, cu idei și viziune din partea cetățenilor, prin consultări ample și dezbateri publice. Unele soluții și reforme, necesare pentru dezvoltarea societății românești pe termen lung, trebuie să vină de la cetățeni și au nevoie de implicarea lor directă.

Viziunea PLUS

Ne dorim o țară în care fiecare dintre noi are o viață de calitate

Construită de cetățeni activi și responsabili, care își aduc contribuția la realizarea și menținerea unor comunități puternice. Pentru asta avem nevoie de un stat responsabil care asigură cadrul și sprijinul necesar pentru construirea unei Românii prospere, cu loc și identitate bine definite în UE.

VIAȚĂ DE CALITATE
O viață de calitate este esențială pentru ca cetățenii români să-și recapete încrederea în autorități și în cei din jur pentru împlinirea aspirațiilor lor. Acest lucru se bazează pe respectarea drepturilor și libertăților lor fundamentale, precum și pe o societate în care solidaritatea este o valoare fundamentală.
Un stat responsabil, în care cetățenii activi formează comunități puternice și solidare, creează șansele și condițiile unei vieți de calitate pentru toți membrii săi.

O viață de calitate este posibilă, pentru fiecare cetățean, doar într-un mediu natural funcțional și echilibrat și într-un mediu construit care sunt favorabile sănătății, garantează securitatea alimentară și asigură hrană de calitate,precum și utilizarea durabilă a resurselor naturale. O viață de calitate presupune acces la educație, sănătate și la cultură, la activități culturale și spirituale,
la natură și la orașe inteligente.

O viață de calitate se împlinește într-un mediu economic care asigură locuri de muncă, oferă oportunități de realizare profesională și venituri, precum și un echilibru rezonabil între muncă și timp liber, ca premise obligatorii pentru ca fiecare cetățean să-și atingă propriile aspirații.

O viață de calitate înseamnă funcționarea ireproșabilă a administrației și a instituțiilor publice,
care au în centru respectul față de cetățeni și drepturile lor.


CETĂȚENI ACTIVI
Cetățenii activi participă la viața comunității, conștienți fiind atât de drepturi, cât și de îndatoriri ca membri ai societății. Acționează proactiv și în mod solidar cu semenii lor prin angajare informată în viața publică (deopotrivă politică, civică și economică), prin exercitarea dreptului de vot ca o datorie morală față de comunitate și responsabilizarea decidenților prin mecanisme și instrumente digitale de transparentizare a activității acestora.

COMUNITĂȚI PUTERNICE
Viața de calitate favorizează crearea de comunități puternice prin dezvoltarea relațiilor sociale și oferă un cadru favorabil pentru condiții de trai la standarde ridicate. În viziunea PLUS, națiunea are o profundă dimensiune civică și se bazează pe comunități puternice. Acestea funcționează atât în sens administrativ, cât și profesional sau valoric. Comunitățile puternice au ca liant cultura, spiritul asociativ și solidaritatea, iar ca obiective promovarea competenței, prosperității și progresului social, prin consolidarea clasei de mijloc a societății românești și manifestarea empatiei în raport cu toți membrii acesteia, ceea ce generează încredere socială.

STAT RESPONSABIL
În viziunea PLUS, România trebuie să devină un stat responsabil, pentru care cetățeanul este partenerul principal. Statul creează oportunități pentru cetățenia activă, garantează domnia legii și egalitatea de tratament a tuturor cetățenilor săi, cărora le pune la dispoziție o guvernare și o administrație eficientă, transparentă și predictibilă. Totodată, un stat responsabil își asumă reducerea sărăciei, este solidar cu cei vulnerabili (în spiritul echității sociale) și garantează accesul tuturor cetățenilor la educație și cultură, sănătate și servicii publice de calitate.
Responsabilitatea statului implică, de asemenea, respectarea diversității etnice, lingvistice și religioase.

Viziunea poate fi realizată doar dacă guvernele ce vor urma își vor stabili obiective clare pentru atingerea parametrilor descriși mai sus. Propunerile de pachete de măsuri prezentate în continuare sunt de importanță critică pentru așezarea țării noastre pe făgașul ce va duce la realizarea viziunii. Ele sunt, în multe cazuri, interconectate dincolo de ”granițele” domeniilor sub care sunt formulate. Un exemplu evident în acest sens îl reprezintă pachetul de măsuri care se referă la stimularea antreprenoriatului.
Măsuri care pot fi lansate în regim de urgență pentru a asigura un cadru legislativ simplu și stabil, asociat cu un cadru fiscal stabil, împreună cu programe de educație adaptate nevoilor de antreprenoriat, pot crea cadrul necesar pentru ca cetățeni activi, întreprinzători, să dezvolte afaceri existente sau să inițieze noi afaceri bazate pe utilizarea responsabilă a resurselor și pe
respectarea valorilor noastre naturale și culturale.

 

Reforma constituțională, justiția independentă și statul de drept

Statul asigură cetățenilor acces la resurse și servicii sociale, administrează în mod responsabil resursele societății și oferă un cadru optim pentru inițiativă și dezvoltare tuturor cetățenilor. Pentru asta, puterile în stat trebuie să fie echilibrate; alegerile trebuie să reflecte, direct și inviolabil, voința cetățenilor; justiția trebuie să fie independentă și în slujba cetățeanului; aparatul administrativ trebuie să fie eficient, profesionalizat și transparent.

Reforma constituțională, justiția independentă și statul de drept

Reformă constituțională

Echilibrarea raportului dintre puterea executivă și cea legislativă prin introducerea a două noi  cazuri de dizolvare a Parlamentului: obligatoriu, cazul în care demiterea președintelui, inițiată de Parlament, este respinsă de către cetățeni prin referendum și, opțional, în situația adoptării unei moțiuni de cenzură și ca urmare a consultării liderilor grupurilor parlamentare.

Reducerea numărului de parlamentari, prin modificarea legislației electorale.

Diferențierea atribuțiilor celor două camere ale Parlamentului.Modificarea modului de desemnare a arbitrilor – CCR și Avocatul Poporului – pentru profesionalizarea și depolitizarea ambelor instituții:

 

 

Reforma constituțională, justiția independentă și statul de drept

Reformă electorală

Vot uninominal în două tururi pentru primari și președinți de Consiliu Județean – organizarea unui al doilea tur de scrutin dacă niciunul dintre candidații pentru aceste funcții nu obține 50% din voturi în primul tur de scrutin.

Asigurarea corectitudinii votului prin instrumente digitale de monitorizare a prezenței la vot în timp real și filmarea integrală a procesului de numărare a voturilor.

Permanentizarea votului extins pentru diaspora prin amendarea legislației electorale pentru a
extinde toate voturile la care diaspora are acces (prezidențiale, parlamentare, europarlamentare) la 3 zile și vot prin corespondență.

Asigurarea accesului la vot în alegerile parlamentare, acolo unde se află, pentru românii din diaspora cu domiciliul oficial în țară.

Creșterea numărului de deputați și senatori pentru diaspora, proporțional cu numărul de români cu domiciliul stabil în străinătate, contrabalansat de scăderea numărului de parlamentari din țară.

Reforma constituțională, justiția independentă și statul de drept

Reforma administrației

Un guvern mai suplu: reforma administrației centrale prin reducerea numărului de ministere în urma clarificării, standardizării și raționalizării mandatelor și obiectivelor instituțiilor centrale.

Auditarea externă a tuturor agențiilor guvernamentale și a structurilor din subordinea și coordonarea administrației publice centrale.


Reașezarea funcțiilor publice de conducere prin actualizarea indicatorilor de performanță și a fișelor de post pentru întreaga administrație centrală. Scoaterea la concurs în primul an a tuturor posturilor de conducere din administrația centrală, cu proceduri de recrutare și selecție standardizate, transparente, pe bază de merit.

Consolidarea procesului de guvernanță publică coordonată la nivel de centru al Guvernului prin consolidarea Cancelariei prim-ministrului, crearea unui secretariat de coordonare al politicilor europene și a Secretariatului pentru Modernizarea Administrației Publice și întărirea rolului Coordonatorului pentru Tehnologia Informației.

Actualizarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică în acord cu noile tendințe sociale (inclusiv evoluția tehnologică) și asigurarea unor mecanisme prin care să fie aplicate în realitate.

Reformarea instituțiilor și legislației din România ce sprijină românii din străinătate și formularea unui cadru legal, precum și a unui mod de guvernare care să reflecte noile cerințe bugetare ale fenomenului diaspora.

Demararea urgentă a proceselor de transparentizare, de simplificare și debirocratizare și de
digitalizare a serviciilor publice.


Facilitarea revenirii oricărui român din Diaspora prin simplificarea procedurilor administrative, recunoașterea mai rapidă și mai simplă a documentelor, reintegrare școalară și identificarea de soluții pentru a permite o tranziție rapidă și ușoară la revenire.

Reforma constituțională, justiția independentă și statul de drept

Reforma Justiției

Revenirea de urgență asupra modificărilor votate de majoritatea PSD-ALDE cu privire la Codul Penal, Codul de Procedură Penală și Legile Justiției, incluzând desființarea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, actualmente un instrument politic de intimidare a magistraților, și reforma modului de desemnare a conducerilor Parchetului General, DNA și DIICOT, în mod absolut independent de factorul politic.

Demararea urgentă a proceselor de modernizare, digitalizare și eficientizare a sistemului și procesului de justiție pentru eficiență sporită în oferirea serviciului public de justiție, în slujba cetățeanului.

Educația

Educația de calitate este ingredientul principal pentru construirea unei societăți dezvoltate. O societate cu cetățeni educați consolidează democrația, asigură creștere economică și o economie stabilă și responsabilizează clasa politică. Educația din România are nevoie de o reformă din temelii, începând cu asigurarea accesului în siguranță la educație pentru toți copiii, depolitizarea completă a instituțiilor de educație și creșterea calității actului pedagogic prin actualizarea curriculei educaționale și pregătirea profesorilor.

Educația

Siguranța elevilor

Intervenția de urgență asupra tuturor școlilor care funcționează în spații neconforme din punct de vedere sanitar sau al siguranței la incendiu si cutremur (peste 3.000 de unități școlare inventariate și expertizate de Banca Mondială care se află în această situație). Demararea, în primele șase luni de guvernare, a achizițiilor pentru reabilitarea tuturor acestor unități, oferind cadrul de concurență loială pentru toate firmele românești din diaspora care activează în domeniul construcțiilor și amenajărilor de a participa în aceste licitații.

Suplimentarea fondurilor pentru asigurarea transportului în siguranță pentru toți elevii aflați la distanță de unitățile de învățământ.

Dezvoltarea programului „Educație pentru sănătate” pe parcursul anilor de învățământ primar și gimnazial, care să includă componente de informare preventivă și educație pentru siguranță și evitarea pericolelor, cu referire la toate pericolele la care pot fi expuși elevii - agresivitate și cazuri de bullying, fumatul, utilizarea unor substanțe narcotice și ilegale, dar și pentru a face față la situații de risc de incendiu, cutremur sau inundație.

Educația

Depolitizarea educației

Reluarea concursurilor naționale pentru directorii de școli și licee început în guvernarea tehnocrată, în 2016, pe criterii de merit și competență.

Reorganizarea inspectoratelor școlare și eliminarea factorului politic din ocuparea funcțiilor de conducere din inspectorate.

Implementarea mecanismului de guvernanță intitulat „Școala autonomă“ pentru unitățile școlare care îndeplinesc condițiile de competențe și resurse la nivel local, cu descentralizarea următoarelor funcții: angajarea resursei umane și evaluarea cadrelor didactice; acordarea gradației de merit/salariu de merit/stimulente materiale, gestionarea fondurilor financiare, numirea managerului de instituție.

Educația

Creșterea calității actului pedagogic

Demararea unui program național de formare continuă a cadrelor didactice pentru învățământul preuniversitar prin pregătirea a peste 10 000 de formatori (Casa Corpului Didactic, ONG-uri și companii partenere) și implementarea sa începând cu primul an de guvernare.

Demararea unui program național de reabilitare a statutului și a prestigiului cadrului didactic implicat în educația din România și promovarea continuă în cadrul universităților a carierei pedagogice de învățământ preuniversitar și universitar.

Demararea unui proces de actualizare a programei educaționale, inclusiv pentru învățământul vocațional, la standarde europene.

Sănătate

Sistemul sanitar românesc se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește accesul la servicii medicale, medicamente, calitatea și rezultatele acestor servicii, drepturile pacienților, calitatea prevenției, disponibilitatea medicamentelor sau a diversității de servicii medicale oferite. De la infrastructura de sănătate deplorabilă și incapabilă să ofere siguranță pacienților la lipsa medicamentelor esențiale, la corupția generalizată, la calitatea scăzută a actului medical, sistemul de sănătate din România are nevoie de intervenție urgentă și fermă.

Sănătate

Infrastructură de sănătate

Inventarierea urgentă a unităților medicale care funcționează în condiții insalubre sau care pun în pericol siguranța cetățenilor și demararea procedurilor de achiziții pentru renovarea lor.

Finalizarea celor 3 spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova) a căror pregătire alături de Banca Europeană de Investiții a fost demarată în 2016 și pregătirea construirii unui spital regional în București.

Reorganizarea unităţilor spitaliceşti neperformante în centre ambulatorii multifuncţionale sau spitale de recuperare şi îngrijiri pe termen lung.

Demararea unui Program Național de Modernizare a Infrastructurii din Sănătate pe 10 ani, cu finanțare din fonduri europene, de la bugetul de stat și din fonduri private, în colaborare cu instituții financiare internaționale (Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare).

Sănătate

Acces la medicamente și sănătate

Asigurarea de urgență a disponibilității tuturor medicamentelor esențiale și a celor fără înlocuitor prin reintroducerea în legislație a Listei Medicamentelor Esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății, limitarea exportului paralel și a practicilor din sistem care duc la lipsa medicamentelor din spitale și farmacii, și demararea de Achiziții centralizate pentru medicamente la nivel național.

Sănătate

Depolitizare și profesionalizare

Definirea și implementarea unui set de reguli drastice pentru siguranța pacientului, cu zero toleranță pentru corupție și neglijență care pot pune viața pacienților în pericol, în paralel cu creșterea pedepselor pentru orice act de corupție în domeniul sănătății.

Implementarea de mecanisme moderne de transparentizare, supraveghere și eliminare a practicilor corupte din domeniile achizițiilor, a autorizațiilor și a actului medical.

Depolitizarea și profesionalizarea ANMDMR, CNAS, a departamentului pentru Politica Medicamentului din Ministerul Sănătății și a Inspecției Sanitare.

Social

Corupția și incompetența statului ne-au furat tuturor din resursele colective administrate prin stat, dar mai ales celor mai vulnerabili dintre cetățeni, pe care era însărcinat să îi susțină și să îi apere. Lor le-a îngustat adesea accesul la un viitor împlinit, pentru că aceștia au cele mai puține instrumente să se apere singuri în fața autorităților și cele mai puține resurse să compenseze individual lipsa infrastructurii de suport. Ca urmare, avem comunități încă rupte de lume fără drum sau apă, o treime din populație la limita sărăciei, cea mai mare rată de sărăcie în muncă din UE, și aproape un milion de adulți în afara pieței formale de muncă. În viziunea noastră, fiecare copil, tânăr, adult, vârstnic va avea șanse la împlinire în România, prin acces la servicii de bază de calitate și comunități care se dezvoltă, indiferent de locul în care se naște sau de situația familiei sale, ceea ce ne va face pe toți mai puternici. Fără acestea, vom rămâne o țară vulnerabilă și economic și politic.

Social

Garanția pentru copii în situații de risc și vulnerabilitate

Realizarea registrului copiilor în situație de risc, la nivelul comunității, și intervenție timpurie pentru prevenirea separării de familie și a abandonului școlar.

Înființarea și, după caz, extinderea serviciilor integrate (social, educație, sănătate) pentru familiile cu copii în situație de risc, cu resurse financiare dedicate pentru intervenții de urgență și deblocarea accesului la oportunități de muncă și învățare.

Extinderea programului-pilot lansat în 2016, masă caldă în școli, care să asigure gratuit masa tuturor copiilor din registrul copiilor în situații de risc și a căror familii au venituri scăzute și cu prețuri subvenționate cu alocație de hrană pentru toți copiii.

Demararea unui program de interes național pentru gravide și nou-născuți, în primele 1000 de zile de viață, cu monitorizare medicală și susținere cu resursele necesare pentru o nutriție și o siguranță asigurate mamei și copilului (kitul pentru nou-născuți).

Social

Combaterea excluziunii de la servicii publice sociale și socio-educaționale

Normarea tuturor drepturilor cetățenilor de a solicita orice refuz de servicii exclusiv în scris și motivat de către instituție, precum și afișarea în toate instituțiile publice responsabile, vizibil, a modalităților de reclamare și asistență (similar cu comunicarea pentru protecția consumatorului).


Demararea de investiții pentru asigurarea infrastructurii critice de protecție și asistență socială (de exemplu: centre de urgență pentru victimele violenței domestice în fiecare județ, centre respiro pentru copii și adulți cu dizabilități, case de tip familial pentru copii din sistemul de protecție, creșe și grădinițe noi).

Social

Profesionalizare, depolitizare și centrarea pe soluții

Implementarea unui set de indicatori de calitate pentru serviciile sociale axate pe calitatea și impactul asupra beneficiarului și a comunității, în paralel cu asigurarea unui cadru accesibil pentru toți furnizorii autorizați, în care finanțarea să urmeze beneficiarul și calitatea.

Implementarea de mecanisme feedback și evaluare a calității și accesului din partea beneficiarilor și după caz a aparținătorilor acestora.

Înființarea unui centru național de inovare socială care să analizeze soluțiile dezvoltate de ONG-uri, grupuri civice, autorități publice (inclusiv locale) și să creeze propuneri de scalare a programelor, să faciliteze schimbul de bune practici și analiza comparativă cost-beneficiu a intervențiilor.

Cultură

O cultură vie, deschisă și inovatoare este cel mai bun promotor al valorilor și principiilor în care credem și pe baza cărora vom construi viitorul nostru și al copiilor noștri. Deschiderea nu reprezintă un adversar al tradiției, ci doar o etapă necesară într-un construct identitar viu. Cultura este identitate în măsura în care reflectă în mod corect, fără derapaje ideologice, istoria, tradiția, mentalitatea, dezvoltarea, inovarea și influența comunităților. Doar dacă vom întări aceste comunități pe baza culturii împărtășite vom putea construi un viitor mai bun în România. Cultura joacă un rol central în structurarea, reglarea și susținerea relațiilor comunitare, generează coeziune socială, întărește sfera publică și discernământul cetățenilor, crește calitatea educației și contribuie la combaterea sărăciei și la garantarea egalității de șanse. Ne asumăm abordarea transdisciplinară a culturii și prioritizarea ei. Încurajăm formarea legăturilor dintre cultură și alte sectoare: relațiile cu planificarea spațială, legislația mediului, conservarea naturii, educația, sănătatea, bunăstarea și sportul. Considerăm că patrimoniul cultural şi industriile creative sunt resurse excepționale, care, printr-o gestionare responsabilă, adaugă comunităţii plus valoare economică, socială şi culturală.

Cultură

Susținerea industriilor creative

Finanțarea industriilor creative prin orientarea simplificată a antreprenorilor spre resurse, prin transparență în alocarea fondurilor, dar și prin urmărirea performanței proiectelor finanțate.

Promovarea exporturilor, astfel încât produsele industriilor creative să devină o importantă sursă de venituri pentru bugetul țării și să contribuie major la crearea brandului de țară al României.

Cultură

Evidența și monitorizarea resurselor de patrimoniu cultural într-o manieră integrată, precum și accesibilizarea eficientă a acestora

Transformarea Repertoriului Arheologic Național într-un instrument legal de protecție și corelarea acestuia cu Lista Monumentelor Istorice într-un sistem unitar de evidență online (corelat cu arhivele administrațiilor locale și cu un nou creat Registru digital al construcțiilor), care se actualizează în timp real.

Reglementarea colecțiilor publice și private, reevaluarea colecțiilor publice potrivit standardelor internaționale, de către specialiștii din domeniu.

Instituirea unui moratoriu și reglementarea utilizării detectoarelor de metale prin stabilirea drepturilor și obligațiilor particularilor și ale statului.

Instituirea unor grile la standarde europene pentru obținerea statutului de experți în domeniul
patrimoniului cultural.

Cultură

Înlăturarea blocajelor din marile investiții printr-o monitorizare permanentă și o cercetare prioritară a resurselor de patrimoniu cultural

Realizarea unei politici publice intersectoriale (cultură - transporturi) pentru crearea cadrului legal prin care statul român să-și asume direct și prioritar obligativitatea de a avea degrevate terenurile aferente investițiilor de sarcini administrative care privesc protejarea patrimoniului.

Realizarea unei politici publice intersectoriale (cultură - agricultură) pentru compensarea prin subvenții a terenurilor agricole care conțin monumente și situri care se degradează accentuat prin lucrări curente.

Cultură

Reformarea și creșterea performanței manageriale a instituțiilor de stat din domeniul culturii

Reformarea sistemului deconcentratelor, prin creșterea eficienței Direcțiilor Județene de Cultură, crearea unor Direcții Regionale de Cultură și corelarea activității acestora cu Comisiile Zonale ale Monumentelor Istorice și instituții de cultură.

Reformarea Institutului Cultural Român.
Amendarea de urgență a OUG 189/2008 prin măsuri care vizează evaluarea periodică a managementului instituțiilor publice de cultură, conform unor norme de performanță transparente.

Cultură

Promovarea unor politici sociale adaptate pentru meseriile liberale

Reglementarea statutului artistului.

Acordarea de facilități fiscale pentru încurajarea sponsorizării, mecenatului și a investițiilor în cultură.

Asigurarea cadrului legislativ optim pentru funcționarea corespunzătoare a Fondului Cultural Național în vederea finanțării unor proiecte multianuale.

Cultură

Creșterea consumului de carte

Scutirea de plata TVA pentru cartea tipărită și acordarea unor vouchere pentru cărți elevilor și studenților.

Subvenționarea profesorilor și a bibliotecilor pentru achiziția de carte și scutirea de impozit pe suprafețele care găzduiesc librării sau subvenționarea directă a unei părți din chirie.

Mediu și resurse naturale

Mediul natural este o opțiune strategică pentru România, în care trebuie să investim nu doar pentru sănătatea cetățenilor, ci și pentru că este insuficient valorificat în raport cu potențialul său. Principiul care trebuie să ne ghideze în valorificarea resurselor naturale este acela al solidarității între generații. Trebuie să le lăsăm copiilor și nepoților noștri același potențial de resurse sau chiar să învățăm cum să-l creștem calitativ și cantitativ pentru acele resurse unde este posibil (lemn, apă, aer). Mediul antropic generează și se confruntă cu probleme majore de degradare a factorilor de mediu. Degradarea continuă a calității aerului, apei și solului are un impact negativ și crește costurile de trai nu doar în interiorul marilor aglomerări antropice, dar și în zonele învecinate.

Mediu și resurse naturale

Reducerea până la eliminare a tăierilor ilegale în pădurile României

Reactivarea instrumentelor de prevenire și combatere a tăierilor ilegale realizate în guvernarea tehnocrată din 2016 și îmbunătățirea acestor instrumente: Inspectorul pădurii, platforma web cu alerte satelitare care indică locurile unde apar modificări în coronamentul pădurilor, a Sistemul de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL).

Îmbunătățirea sistemului de prevenire și combatere a tăierilor ilegale prin integrarea activității poliției și jandarmeriei cu cel al gărzilor forestiere și control financiar-fiscal.

Mediu și resurse naturale

Biodiversitatea utilizată în beneficiul comunităților locale

Asigurarea managementului eficient al ariilor natural protejate: Refacerea sistemului de administrare a ariilor naturale protejate, pe baza modelului de guvernare și management delegat și participativ cu alocare bugetară de stat, astfel încât societatea civilă și mediul de afaceri să poată contribui la managementul eficient al ariilor protejate.

Reducerea riscurilor de conflicte om - carnivore mari prin inițierea de sisteme locale eficiente de prevenire și reducere a pagubelor provocate de fauna sălbatică și de compensare eficientă a pagubelor.

Mediu și resurse naturale

Mediu antropic sănătos

Transparentizare urgentă și continuă a informațiilor de interes public general legate de mediul locuit și de activitățile cu impact asupra mediului, pentru informarea corectă și continuă a cetățenilor cu privire la factorii de mediu care afectează sănătatea și calitatea vieții.

Elaborarea planurilor de măsuri de îmbunătățire a parametrilor de mediu critici pentru sănătatea cetățenilor acordând prioritate problemelor legate de poluarea aerului și a apelor, de colectarea și gestionarea deșeurilor, luând în calcul inclusiv impactul asupra climei.

Mediu și resurse naturale

Combaterea schimbărilor climatice

Acțiuni de adaptare la schimbări climatice în orașe: instalarea de suprafețe absorbante a noxelor, sisteme publice de sănătate axate pe prevenție.

Adoptarea unui plan național pentru climă care să indice obiective climatice pentru 2030 și 2050, cu acordarea unui rol de coordonare premierului, vicepremierului sau cancelariei.

Crearea unor panel-uri cetățenești și desemnarea unui responsabil pentru climat pentru fiecare județ.

Transformarea politicii climatice într-un mijloc de creștere a calității vieții prin tranziția spre economia circulară și noile modele de venit.

Economie și antreprenoriat

Politica propusă de PLUS are în vedere ca România să devină o națiune competitivă economic și oferă o perspectivă clară a unui model economic bazat pe competitivitate, inovare și dinamism la nivel global. Pilonii dezvoltării competitive sunt resursa umană, capitalul și productivitatea. Antreprenoriatul este esența modelului nostru economic și este cea mai sustenabilă sursă pentru crearea de valoare în economie și societate. O cultură antreprenorială autentică și performantă creează pentru o națiune nu doar resurse și rezultate, ci dezvoltă în oameni autonomia, responsabilitatea și curajul. Pusă în practică inteligent și responsabil, dezvoltarea antreprenoriatului va fi principalul factor pentru oprirea migrației românilor și chiar pentru întoarcerea lor în țară.

Economie și antreprenoriat

Detensionarea pieței muncii

Reformarea Serviciului Public de Ocupare (SPO - ANOFM) și concentrarea prioritară pe măsuri active de ocupare și pe consiliere, în special pentru categoriile vulnerabile (e.g. tineri, persoane cu dizabilități etc).

Investiții în calificare și recalificare, în formarea pe tot parcursul vieții, în impulsionarea învățământului profesional și tehnic (IPT) și a formei de învățământ dual în special, susținerea educației antreprenoriale și financiare.

Implementarea urgentă și eficientă a Garanției pentru Tineret.

Flexibilizarea politicilor și procedurilor legate de atragerea de talent din afara granițelor.

Economie și antreprenoriat

Stimularea exporturilor și investițiilor românești în afara țării

Demararea unui proces de tranziție de la măsuri tradiționale de promovare (exemplu: târguri și expoziții) la crearea de capete de pod în țări destinație și la match-making țintit pe priorități sectoriale strategice pentru dezvoltarea economiei românești în context internațional.

Recalibrarea Invest Romania și a rețelei de consilieri de comerț exterior (diplomația economică) pentru a susține cu adevărat și în mod eficient internaționalizarea companiilor românești.

 

Economie și antreprenoriat

Impulsionarea investițiilor în Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI)

Crearea unei baze naționale de date cu acces deschis, inclusiv pentru investitori potențiali, care să centralizeze produsele și serviciile disruptive, precum și tehnologiile cheie (KET) emergente în România care să ducă la investiții private strategice (consorții internaționale).

Creșterea finanțării publice (GERD) pentru cofinanțarea inovării în sectorul privat. Impulsionarea activității de valorificare a cercetării la nivelul universităților și a institutelor de cercetare.

Economie și antreprenoriat

Accesul la facilități moderne de finanțare și sprijinire a afacerilor

Folosirea instrumentelor de garantare a creditelor disponibile cu sprijin european (BEI, BERD) și reformarea Fondului Național de Garantare a Creditelor IMM (FNGCIMM).

Finanțarea instrumentelor financiare prin fonduri europene și fructificarea cadrului InvestEU, inclusiv prin consolidarea unei Bănci de Dezvoltare (National Promotional Bank).

Promovarea instrumentelor de tip capital de risc (venture capital) și a finanțării alternative (de exemplu, equity crowdfunding, business angels etc.).

Dezvoltarea pieței de capital și susținerea cotării la bursă a IMM.

Regândirea schemelor de ajutor de stat pe principiul coinvestirii și nu al banilor gratis.

Crearea Business 360 – un birou unic de contact și sprijin pentru accesul la finanțare pe tot ciclul de dezvoltare a afacerilor.

Sprijin pentru investitorii români din afară care se întorc și deschid o afacere în țară prin mărirea programului Diaspora Start-Up ca buget, condiții de finanțare și crearea de cofinanțări pentru microproiecte.

Economie și antreprenoriat

Legislație echitabilă, transparentă și stabilă

Introducerea obligativității unei analize de impact ex-ante (RIA) și a consultării adecvate cu sectorul privat pentru reglementare sau modificări.

Introducerea unor criterii de paritate stat-cetățean/antreprenor în privința consecințelor ce decurg din neîndeplinirea obligațiilor.

Revigorarea rolului Consiliului Economic și Social și a Consiliului Fiscal.

Adoptarea de măsuri urgente pentru combaterea fermă și nediscriminatorie a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Acestea nu sunt doar o problemă a statului (diminuarea resurselor financiare), ci și a antreprenorilor cinstiți care trebuie să performeze într-un mediu competitiv distorsionat și neetic.

Crearea unui mecanism judiciar rapid și eficient de rezolvare a diferendelor contractuale și de executare a hotărârilor judecătorești.

Flexibilizarea legislației muncii și a contractelor de muncă pentru adaptarea la o piață a muncii fluidă și dinamică.

Energie

Având ca prioritate asigurarea securității energetice a României, PLUS sprijină dezvoltarea rațională a resurselor naturale ale României și tranziţia către un sector energetic cu emisii reduse de gaze cu efect de seră și acordă prioritate surselor de energie și proiectelor care pot contribui semnificativ la atingerea obiectivelor de mediu din Acordul de la Paris și a Agendei ONU pentru Dezvoltare Durabilă 2030 în condiții de suportabilitate pentru cetățenii români și cu accent pe reducerea sărăciei. În viziunea PLUS, securitatea energetică înseamnă: accesibilitate, suportabilitate, flexibilitate și, mai presus de orice, energie curată.

Energie

Tranziția energetică, eficiență energetică și reducerea amprentei de carbon

Prioritizarea achizițiilor de automobile electrice, hibride și cele pe combustibili alternativi (CNG/ LNG).

Adoptarea unui Pachet de măsuri urgente pentru reducerea poluării în cele mai afectate orașe, inclusiv programe naționale și locale de înverzire urbană, în corelare cu reformele PLUS de planificare urbană.

Reglementarea de urgență a construcției de clădiri noi cu materialele eficiente (energetic și din punct de vedere al mediului, conectarea la rețele centralizate de încălzire și răcire, automatizarea și personalizarea consumului de energie și încurajarea construirii de clădiri nZEB (cu emisii nete zero/pozitive energetic/„carbon neutral”).

Adoptarea imediată de reguli clare privind renovarea și reabilitarea clădirilor existente și demararea unui program național de reabilitare a clădirilor publice.

Stabilirea unui set de indicatori de performanță pentru managerii clădirilor cu un punctaj în evaluarea anuală a performanței pe indicatori ce țin de eficiență energetică și reducerea amprentei de carbon.

Energie

Combaterea sărăciei energetice

Redefinirea noțiunii de „client vulnerabil” și introducerea celei de „sărăcie energetică” în așa fel încât acestea să reflecte complexitatea reală a fenomenelor cu care se confruntă peste 20% din populație.

Alcătuirea unui plan de acțiuni pentru acces universal la energie, prin colaborare cu autoritățile locale, cu remedii financiare (directe sau prin sistemul de asistență socială), non-financiare (de ex: nedeconectarea, în special în sezonul rece) și structurale (eficiență energetică).

Intervenție imediată pentru a conecta minimum 10.000 de gospodării la electricitate - fie la rețea, fie prin soluții individuale (prosumator) și mai ales pe baza energiei regenerabile.

Energie

Piețe de energie – securitate energetică

Finalizarea gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) care contribuie la integrarea pieţei regionale a gazelor naturale și care va permite accesul către viitoarele proiecte majore de infrastructură de gaz, cum ar fi TAP.

Interconectarea cu Republica Moldova (RMD) prin continuarea conductei Ungheni – Iaşi și dezvoltarea de alte infrastructuri.

Conexiunea BRUA cu Serbia prin susținerea Memorandumului de înțelegere între Transgaz și Srbijagaz, care presupune construirea unei gazoduct nou ce va conecta conducta magistrală BRUA și Nodul Tehnologic Mokrin din Serbia.

Urgentarea proiectului AGRI, primul proiect de transport al gazelor naturale lichefiate (GNL) al României, în prezent menținut, în relația cu partenerii, într-o stare de așteptare iresponsabilă.

Energie

Termoficarea

Modernizarea de urgență a legislației privind gestiunea serviciului public de termoficare (L325/2006) și adoptarea de urgență a Programului național de termoficare 2021-2030, cu accent pe modernizarea rețelelor, dar și pe extinderea sistemelor centralizate prin racordarea de noi clienți, urmărind conformarea la standardele de mediu a centralelor de producție existente ce încă nu au făcut respectivele lucrări; eficientizarea rețelelor de transport și distribuție existente; crearea de sisteme centralizate de termoficare noi, moderne, dimensionate pornind de la consumatorul final înapoi pe lanțul energetic; stimularea producției de căldură din surse regenerabile.

Energie

Implicarea statului în sectorul energetic

Abrogarea imediată a OUG 114/2018 și adoptarea de urgență a unui nou act normativ pentru asigurarea predictibilității pentru atragerea de investiții și dezvoltarea sectorului energetic prin continuarea liberalizării prețurilor, cu protecția adecvată a consumatorilor casnici vulnerabili.

Promovarea valorii și competenței la nivelul companiilor de stat prin aplicarea guvernanței corporative în companiile de stat din sectorul energetic (Legea 111/2016), incluzând îmbunătățirea structurii organizatorice și reducerea discrepanțelor și depolitizarea structurilor de conducere prin măsuri care să ofere stabilitate și continuitate.

Agricultură și dezvoltare rurală

Zonele rurale dețin un potențial extraordinar de creștere strategică pentru România, care trebuie valorificat asigurând coerenţa între agricultură, mediu, economie și dezvoltare rurală. Îmbinate strategic, sectorul agricol și mediul rural pot să ofere elemente importante pentru o viață de calitate celor ce trăiesc în mediul rural (peste 45% din populația României), ceea ce poate aduce o contribuție mai mult decât semnificativă la creșterea calității vieții în urban. În mediul rural putem dezvolta un sector agroalimentar durabil, inovativ și competitiv, centrat pe prelucrare și exportul de produse cu valoare adăugată ridicată, contribuind astfel la asigurarea securității alimentară la nivel național și la impunerea României ca jucător competitiv important în comerţul agroalimentar european și internațional.

Agricultură și dezvoltare rurală

Controlul urgent al crizei pestei porcine

Gestionarea ineficientă a crizei pestei porcine riscă să ducă la pierderea pieței interne naționale într-o ramură strategică a economiei și să agraveze pericolul infestării la nivel european. În ciuda existenței unui plan național de gestiune, implementarea acestuia este defectuoasă. De aceea este nevoie de:
• Constituirea unei celule de criză, cu comanda unică la nivel național, sprijinită de un comitet de experți cu responsabilități instituționale și de execuție care să asigure elaborarea și implementarea unui plan pentru limitarea răspândirii bolii.
• Asigurarea unui buget suficient pentru despăgubiri, inclusiv pentru gospodăriile mici care au fost nevoite să își sacrifice animalele.
• Elaborarea unui plan comercial urgent de redresare a sectorului, pentru a se evita pierderea completă a pieței interne.

Agricultură și dezvoltare rurală

BREXIT fără acord - Studiu de impact asupra agriculturii românești

Elaborarea unui plan cu măsuri tampon pentru atenuarea potențialelor efecte negative asupra comerțului agricol românesc, în special asupra bugetului Politicii Agricole Comuna (PAC) și a comerțului exterior cu produse agro-alimentare, în cazul unui Brexit fără acord.

Agricultură și dezvoltare rurală

Realizarea unui audit intern referitor la stadiul implementării Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a publicat încă lista contractelor atribuite care însumează aproape un miliard de euro.

Auditarea și reforma Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, pentru a eficientiza modul în care operează în interesul protecției fermierilor.

Amenajare și planificare teritorială, infrastructură, urbanism și construcții

PLUS dorește un proces de dezvoltare a teritoriului României simplificat, transparent, eficient, modern și planificat prin racord constant între domeniile sale conexe. Mediul construit, de la scara teritoriului și până la scara celor mai mici așezări umane, trebuie refuncționalizat prin racordarea cadrului de abordare a dezvoltării și planificării la baze europene. Propunem reformarea profundă a legislației de urbanism și amenajarea teritoriului cu toate actele sale normative, prin modernizare și adaptare la necesitățile impuse de dezvoltarea accelerată a României, la revoluția tehnologică actuală și la schimbările climatice.

Amenajare și planificare teritorială, infrastructură, urbanism și construcții

Infrastructură, amenajare și planificare teritorială, investiții publice

Realizarea unui program și a unui set de modificări legislative care să integreze toate investițiile în infrastructură și lucrări publice, să asigure coordonarea alocărilor financiare, prioritizarea proiectelor în funcție de obiectivele care trebuie atinse (necesități, dar și particularități locale) și să asigure transparența procesului de investiții publice.

Realizarea unui audit al programelor și proiectelor de lucrări publice contractate, demarate și executate în ultimii cinci ani. Continuarea lucrărilor de infrastructură de transport începute, cu o monitorizare atentă a șantierelor pe bază de indicatori de performanță.

Redefinirea procesului de investiții publice pe baza criteriilor de valoare ale proiectului și obligativitatea achiziției publice de interes major prin organizarea de concursuri de soluții a căror procedura și reglementare să introducă jurizarea cu experți din domeniile conexe ale obiectivului.

Completarea bazelor de date pe domeniile teritoriului (cadastru, registru agricol, inventarul pădurilor, registrul digital al construcțiilor, repertoriul arheologic național, lista monumentelor istorice etc.) pentru a putea gestiona teritoriul în cunoștință de cauză (investiția în mijloace tehnologice de ultima oră pentru cartarea României pe toate planurile este o necesitate pentru
a stopa dezvoltarea și exploatarea haotică a resurselor de orice fel și, în același timp, pentru a putea planifica o dezvoltare coerentă și armonioasă a localităților).

Amenajare și planificare teritorială, infrastructură, urbanism și construcții

Politici de mobilitate

Reformularea politicilor publice în domeniul transportului pentru a deveni politici publice privind mobilitatea cetățenilor și a mărfurilor.

Elaborarea unui plan național și de planuri județene de mobilitate adaptate la mobilitatea durabilă.

Crearea de Puncte de Mobilitate inteligente în centrele orașelor, la sat și la periferie.

Crearea la nivelul guvernamental de platforme de „sharing transportation” pentru persoane și marfă.

Amenajare și planificare teritorială, infrastructură, urbanism și construcții

Facilitarea investițiilor adecvate, publice și private, în operațiuni de calitate de regenerare a cartierelor, orașelor și mediului rural

Crearea unui program de regenerare și reabilitare a spațiilor orașelor medii și mici și a zonelor rurale afectate de depopulare și care și-au pierdut specificitatea și autenticitatea.

Amenajare și planificare teritorială, infrastructură, urbanism și construcții

Locuirea durabilă și accesibilă

Obligativitatea concursurilor de arhitectura pentru proiectele naționale (ANL) și locale (ALL) de construire de locuințe pentru o calitate mai bună a locuirii.

Introducerea conceptului de economie circulară la nivelul reutilizării clădirilor și nu doar prin recuperarea materialelor rezultate din demolare. (Astfel, se conservă memoria localității și a comunității urbane, se economisește prin nedemolare, se elimină poluarea rezultată prin efortul de demolare și se obține un oraș care „crește din cel vechi” organic.)

Turism

Turismul poate reprezenta unul dintre sectoarele economice puternice ale României, dacă se începe profesionalizarea managementului de destinații și beneficiază de abordări inteligente și concepte moderne de dezvoltare la nivel de destinații turistice, care să fie puse în practică de profesioniști. În continuare, România merge pe concepte extrem de învechite, fără o viziune modernă, cu multe decizii luate de administrația publică locală sau națională fără fundamentări tehnice și expertiză valabil internațional. Marketingul destinației România este abordat fără un concept de marketing profesionist, fără segmentări ale pieței internaționale și fără parteneriatul cu asociațiile reprezentante ale mediului privat și ale destinațiilor.

Turism

Reluarea procedurii de definire a organizației de management a destinației (OMD) și operaționalizarea și profesionalizarea acestei organizații

Reluarea procedurii de definire a organizației de management a destinației (OMD) și operaționalizarea și profesionalizarea acestei organizații, prin accent sporit pe profesionalizarea echipei OMD, rescrierea proiectului de Lege a Turismului din Parlament,
redefinirea și clarificarea în Codul Fiscal a taxei de promovare prin taxa de management de destinație.

Turism

Reanalizarea și ajustarea Master Planului de investiții în turism

Reanalizarea și ajustarea Master Planului de investiții în turism, în acord cu conceptele de dezvoltare promovate de destinații prin intermediul OMD-urilor și asigurarea cadrului pentru parteneriate public-private.

Turism

Elaborarea rapidă a unui concept de marketing turistic

Elaborarea rapidă a unui concept de marketing turistic care, dincolo de actualizarea gândirii de promovare a turismului românesc, să stabilească un calendar de participare la târguri internaționale bazat pe oportunități și creionarea de piețe țintă, să redefinească conceptul de prezentare a României la târguri internaționale pe baza de destinații și activități, să implice destinațiile și sectorul privat asociativ în prezentarea la târguri și să redefinească schema de minimis propusă pentru participarea agenților economici la târguri.

Politică fiscal-bugetară

România abundă de oportunități de dezvoltare economică neexploatate. Resursele sunt fie risipite, fie utilizate ineficient. Cele câteva oaze de competitivitate sunt mai degrabă sufocate de un climat instabil de reglementare, de neîncredere și de dificultatea accesului la factorii de producție – muncă, infrastructură, capital. Resursele naturale se consumă haotic, mediul natural și social se degradează încet, dar sigur. Resursa umană este în declin, atât cantitativ (migrație, natalitate, morbiditate), cât și calitativ (educație). Politica fiscal-bugetară trebuie să asigure stabilitatea și predictibilitatea necesare pentru o creștere economică sustenabilă, bazată pe transparență și cunoaștere, să genereze resursele pentru relansarea investițiilor publice menite să asigure viața de calitate a cetățenilor prin susținerea unor comunități puternice și să reda încrederea actorilor economici și antreprenorilor pentru a impulsiona dezvoltarea competitivă a țării.

Politică fiscal-bugetară

Politici fiscal-bugetare

Trecerea treptată spre politici fiscal-bugetare corelate cu ciclul economic și luarea de măsuri de reechilibrare a bugetului și apropiere de Obiectivele pe Termen Mediu.

Adoptarea de politici fiscale care să conducă la îmbunătățirea semnificativă a colectării impozitelor, în special reducerea gap-ului de TVA, prin: modernizarea legislației, administrare eficace etc.

Instituirea unui control strict al cheltuielilor bugetare, implementarea unui sistem efectiv de bugetare pe bază de performanță, cuplat cu extinderea, generalizarea analizei și evaluarea cheltuielilor publice pe sectoare (spending reviews) și un sistem efectiv de credite de angajament și bugetare pe termen mediu în special în ceea ce privește investițiile publice.

Crearea unui spațiu fiscal cât mai semnificativ pentru relansarea investițiilor publice, în special în domeniul infrastructurii de importanță națională.

Politică fiscal-bugetară

Reforma ANAF

Implementarea unui sistem integrat de management al veniturilor fiscale și a infrastructurii aferente, care să susțină managementul conformării și comunicarea cu contribuabilii pe baze electronice.


Depolitizarea ANAF, astfel încât să existe continuitate și experiență profesională indiferent de guvernarea la nivel național.


Demararea unui program național care să faciliteze conformarea voluntară, generând premisele necesare pentru atingerea unui nivel superior de colectare a veniturilor bugetare, cu efecte benefice la nivelul întregii societăți românești.

Politică fiscal-bugetară

Eliminarea risipei banului public

Optimizarea achizițiilor publice: reforma SEAP, introducerea listelor negre, centralizarea achizițiilor-cadru pentru bunuri și servicii de bază necesare administrației.Înlăturarea disfuncționalităților de pe întregul circuit al livrării de servicii publice și desființarea instituțiilor publice redundante sau tip căpușă.

Demararea unei reforme de generalizare a serviciilor partajate (shared services) în administrația publică.

Extinderea culturii de evaluare pe baza bunelor practici UE (analiză de impact ex-ante, monitorizare, ex-post) și pentru fondurile publice naționale, fără excepții.

Regândirea și chiar desființarea programelor de cheltuieli realizate arbitrar și fără prioritizare și fundamentare (ex: PNDL), precum și generalizarea bugetării pe bază de performanță.

Consolidarea Pilonului 2 de pensii și eliminarea pensiilor speciale nejustificate.

Politică fiscal-bugetară

Valorificarea superioară a activelor statului

Finalizarea cu prioritate a cadastrării și inventarierii proprietății publice (atât domeniul public, cât și privat al statului).

Stabilirea unor reguli și bune practici de utilizare a activelor statului – recuperarea activelor aflate în paragină/neutilizate.

Clarificarea de urgență a regimului confiscării extinse a averilor ilicite și eficientizarea valorificării acestora (ANABI).

Reforma companiilor de stat ineficiente, respectarea guvernanței corporative a companiilor de stat (OUG 109), privatizarea activelor și a companiilor de stat.

Politică fiscal-bugetară

Maximizarea impactului fondurilor europene

Prioritizarea proiectelor de investiții în educație, sănătate, social, infrastructură, mobilitate, mediu.

Corelarea investițiilor și cheltuielilor din bugetul național cu cele din fonduri europene.

Lansarea de urgență a dezbaterii pentru planificarea fondurilor UE 2021-2027 (corelare cu UE), cu implicarea consistentă a sectorului privat.

Digitalizare

Viitorul societății, al democrației și al guvernării este digital. România are toate ingredientele necesare pentru a fi în avangarda europeană și globală în această eră a transformărilor tehnologice. Digitalizarea serviciului public este un obiectiv strategic, iar România are o șansă istorică de a-și digitaliza serviciile publice sărind etape și inspirându-se din modelele de succes ale altor state care au trecut deja prin acest proces. Dincolo de eficientizare, digitalizarea serviciului public și a administrației transmite un semnal puternic la nivel local și internațional privind hotărârea decidenților politici de la nivel central și local de a trece într-o eră a transparenței și a luptei împotriva corupției. Sistemele digitale ale statului sunt, însă, învechite și prost administrate; aranjamentele instituționale sunt disfuncționale, lipsite de viziune și, la fel ca în alte domenii, afectate profund de corupție și de factorul politic, în vreme ce viziunea pentru un viitor digital al României lipsește. Global, economia și societatea vor fi influențate de transformările tehnologice, iar țările ce nu își stabilesc ca prioritate integrarea transversală a tehnologiei la toate nivelurile economiei și societății, totodată sprijinind și finanțând inovația digitală, nu doar vor pierde oportunități, ci vor avea de suferit.

Digitalizare

Eliminarea ineficienței și transparentizarea

Inventarierea urgentă a activelor digitale ale statului și reorientarea sistemelor informatice neutilizate sau depreciate, eliminând risipa și dezvoltând guvernarea electronică într-un mod sistematic și structurat care evită suprapuneri de funcționalități.

Demararea unui proces amplu de evaluare a fluxurilor de lucru din administrație și regândirea lor pentru un mediu de lucru digital, în paralel cu evaluarea fluxurilor de interacțiune ale cetățenilor cu instituțiile statului și eliminarea, simplificarea sau eficientizarea tuturor acestor interacțiuni prin digitalizare.

Reactivarea „Comisiei de tăiat hârtii” ca instrument permanent de eliminare sau reducere a costurilor administrative cauzate de birocrație, inclusiv cu monitorizarea permanentă a progresului

Deschiderea tuturor seturilor de date cu caracter neconfidențial disponibile administrației centrale, pentru încurajarea inițiativelor de antreprenoriat civic și pentru transparentizarea actului de guvernare.

Digitalizare

Reformă instituțională

Reînființarea biroului și rolului Coordonatorului pentru tehnologia informației (CIO) în Cancelaria prim-ministrului cu atribuții de guvernanță și reformare a instituțiilor responsabile de tehnologia informației și funcționalități IT&C în procesul de debirocratizare și de creștere a performanței administrației publice și clarificarea aranjamentului instituțional responsabil de digitalizare.

Reluarea și dezvoltarea programului GovITHub la centrul Guvernului, în același spirit de democrație participativă, transparență și deschidere ca atunci când a fost implementat pentru prima dată. Demararea unor programe similare în alte instituții ale statului, asigurând un flux de forță de muncă înalt calificată în serviciul public.

Consolidarea și depolitizarea CERT-RO.

Digitalizare

Educație și inovație digitală

Alcătuirea unei strategii naționale pentru tehnologiile viitorului (inteligență artificială și blockchain), cu obiectivul de a poziționa România în avangarda dezvoltării și utilizării de aplicații bazate pe aceste tehnologii la nivel European, în paralel cu actualizarea Manifestului pentru România Digitală și asumarea ambelor documente la nivel de Guvern, Parlament și Președinție.

Demararea unei scheme de colaborare cu și susținere a companiilor și organizațiilor care fie dezvoltă competențe digitale de bază, fie derulează programe de reconversie profesională pentru persoane defavorizate. Dezvoltarea, în consultare cu industria, a noi programe de formare sau reconversie profesională conform necesităților pieței.

Susținerea înființării a minimum 3 hub-uri de inovație digitală (Digital Innovation Hubs / DIHs) și a acreditării lor la nivel european, axate pe industriile cu potențial înalt de digitalizare – industria auto, industria de apărare, industria de sănătate și agricultură – și conectarea acestor hub-uri la rețeaua europeană.

Înființarea de structuri care să asigure promovarea comercializării rezultatelor ce provin din cercetare și dezvoltare, protejarea proprietății intelectuale și a antreprenoriatului tehnologic disruptiv.

Politică externă

Într-o lume multipolară, ce traversează o perioadă de incertitudine ridicată, și în contextul unor provocări noi la nivel global - dezinformare, terorism, migrație, încălzire globală, atacuri cibernetice - România, al șaselea stat ca dimensiune din Uniunea Europeană, membru al UE și NATO și partener strategic al Statelor Unite, este structural poziționată pentru a juca un rol important pe scena globală. Totuși, România rămâne un membru pasiv și marginalizat al Uniunii Europene și ratează oportunitate după oportunitate de a-și asuma un rol relevant pe scena internațională, din cauza sinecurilor politice și adeseori a incompetenței din diplomație, a ineficienței instituționale și a lipsei unei viziuni strategice, aliniate cu prioritățile strategice și oportunitățile europene și globale.

Politică externă

Orientare strategică

Demararea de demersuri diplomatice și de politică externă la nivel înalt care să valorifice rolul crescut pe care România îl poate juca în construcția UE și în relația UE-SUA, prin aprofundarea și consolidarea direcțiilor de politică externă strategice ale României: apartenența la și integrarea în Uniunea Europeană, parteneriatul strategic cu SUA, și apartenența la NATO.

Demararea de demersuri diplomatice pentru consolidarea parteneriatelor strategice ale României cu marile democrații și încheierea de noi parteneriate strategice pentru creșterea rolului României în plan internațional, incluzând drepturile omului și valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană în configurarea oricărei opțiuni de politică externă a țării.

Stabilirea unui cadru strategic de cooperare cu Marea Britanie după Brexit, aliniat cu cadrul general de cooperare pe care-l va adopta UE cu fostul său stat-membru, oferind cetățenilor britanici aceleași facilități de care se vor bucura și cetățenii români care au ales sau vor alege să studieze ori să muncească în Marea Britanie.

Demararea de programe și proiecte concrete de interconectare reală a infrastructurii de transport, energie și digital cu Republica Moldova, a cărei aderare la Uniunea Europeană trebuie să se producă înainte de 2030.

Politică externă

Politica de cadre

Reformarea corpului diplomatic și consular român și a Ministerului Afacerilor Externe, prin actualizarea metodologiei de concurs, îmbunătățirea metodologiei de promovare și evaluarea performanței diplomaților români în baza unor criterii clare de competență și profesionalism. Cei mai buni profesioniști din politica externă românească trebuie să acceadă la poziții de conducere și să fie valorificați în serviciul țării.

Elaborarea unei scheme de carieră pentru a încuraja mobilitatea profesională a diplomaților români, rotația personalului și acoperirea echitabilă a tuturor zonelor geografice de interes pentru diplomația română, oferind predictibilitatea și stabilitatea necesare unei cariere de lungă durată în diplomație.

Crearea unui mecanism de susținere a diplomaților români pentru a candida cu succes la poziții de management în instituții europene și internaționale.

Politică externă

Reformă instituțională

Auditarea, evaluarea și redimensionarea misiunilor diplomatice în conformitate cu prioritățile de politică externă ale României și oportunitățile globale și sporirea și eficientizarea folosirii resurselor administrative și financiare.

Dezvoltarea unui serviciu de diplomație economică pe criterii de performanță, cu creșterea numărului de atașați economici bine pregătiți în statele cu oportunități economice și comerciale bilaterale.

Dezvoltarea de noi servicii consulare, în fiecare stat cu peste 100.000 de români rezidenți, pentru apărarea drepturilor fundamentale și de muncă, de asistență pentru probleme de familie, repatriere sau reîntoarcere în România.

Politică europeană

România nu a reușit la peste 10 ani de la aderare să își formeze un profil de stat membru activ și implicat, capabil să își definească prioritățile la nivel european și să le poată pune în aplicare. Politicile și pozițiile României în cadrul Uniunii Europene au fost construite în mod tradițional pe baze mai degrabă reactive, ad-hoc și târzii, lipsindu-le coerența și viziunea strategică, demonstrând o abordare superficială. De asemenea, modul de relaționare cu celelalte state membre ale UE a urmat tactica alianțelor conjuncturale, care nu au putut conduce la o afirmare clară și eficientă a unei voci și a unei viziuni ale României în cadrul Uniunii. Cauza acestei încremeniri în proiectul european ţine în primul rând de incapacitatea clasei politice de a gândi un proiect pentru România care să se articuleze apoi cu un proiect al României în Uniunea Europeană. De aceea, o viziune coerentă a României în UE trebuie să înceapă prin clarificarea internă a felului în care România își vede viitorul ca țară și implicit ca stat membru al Uniunii. De asemenea, este nevoie de reconfigurarea felului în care afacerile europene sunt gestionate, pe baza principiului că politicile europene sunt politici interne.

Politică europeană

Înființarea unui rol de coordonare strategică a afacerilor europene în cadrul Cancelariei Guvernului

Înființarea unui rol de coordonare strategică a afacerilor europene în cadrul Cancelariei Guvernului, cu corespondenți și arhitectura instituțională corespunzătoare în toate cele 12 ministere ale guvernului.

Politică europeană

O foaie de parcurs credibilă și realistă pentru aderarea României la zona euro, ca modalitate de dezvoltare economica si de conectare a țării noastre la nucleul dur al Uniunii.