Politică fiscal-bugetară

România abundă de oportunități de dezvoltare economică neexploatate. Resursele sunt fie risipite, fie utilizate ineficient. Cele câteva oaze de competitivitate sunt mai degrabă sufocate de un climat instabil de reglementare, de neîncredere și de dificultatea accesului la factorii de producție – muncă, infrastructură, capital. Resursele naturale se consumă haotic, mediul natural și social se degradează încet, dar sigur. Resursa umană este în declin, atât cantitativ (migrație, natalitate, morbiditate), cât și calitativ (educație). Politica fiscal-bugetară trebuie să asigure stabilitatea și predictibilitatea necesare pentru o creștere economică sustenabilă, bazată pe transparență și cunoaștere, să genereze resursele pentru relansarea investițiilor publice menite să asigure viața de calitate a cetățenilor prin susținerea unor comunități puternice și să reda încrederea actorilor economici și antreprenorilor pentru a impulsiona dezvoltarea competitivă a țării.

Politici fiscal-bugetare

Trecerea treptată spre politici fiscal-bugetare corelate cu ciclul economic și luarea de măsuri de reechilibrare a bugetului și apropiere de Obiectivele pe Termen Mediu.

Adoptarea de politici fiscale care să conducă la îmbunătățirea semnificativă a colectării impozitelor, în special reducerea gap-ului de TVA, prin: modernizarea legislației, administrare eficace etc.

Instituirea unui control strict al cheltuielilor bugetare, implementarea unui sistem efectiv de bugetare pe bază de performanță, cuplat cu extinderea, generalizarea analizei și evaluarea cheltuielilor publice pe sectoare (spending reviews) și un sistem efectiv de credite de angajament și bugetare pe termen mediu în special în ceea ce privește investițiile publice.

Crearea unui spațiu fiscal cât mai semnificativ pentru relansarea investițiilor publice, în special în domeniul infrastructurii de importanță națională.

Reforma ANAF

Implementarea unui sistem integrat de management al veniturilor fiscale și a infrastructurii aferente, care să susțină managementul conformării și comunicarea cu contribuabilii pe baze electronice.


Depolitizarea ANAF, astfel încât să existe continuitate și experiență profesională indiferent de guvernarea la nivel național.


Demararea unui program național care să faciliteze conformarea voluntară, generând premisele necesare pentru atingerea unui nivel superior de colectare a veniturilor bugetare, cu efecte benefice la nivelul întregii societăți românești.

Eliminarea risipei banului public

Optimizarea achizițiilor publice: reforma SEAP, introducerea listelor negre, centralizarea achizițiilor-cadru pentru bunuri și servicii de bază necesare administrației.Înlăturarea disfuncționalităților de pe întregul circuit al livrării de servicii publice și desființarea instituțiilor publice redundante sau tip căpușă.

Demararea unei reforme de generalizare a serviciilor partajate (shared services) în administrația publică.

Extinderea culturii de evaluare pe baza bunelor practici UE (analiză de impact ex-ante, monitorizare, ex-post) și pentru fondurile publice naționale, fără excepții.

Regândirea și chiar desființarea programelor de cheltuieli realizate arbitrar și fără prioritizare și fundamentare (ex: PNDL), precum și generalizarea bugetării pe bază de performanță.

Consolidarea Pilonului 2 de pensii și eliminarea pensiilor speciale nejustificate.

Valorificarea superioară a activelor statului

Finalizarea cu prioritate a cadastrării și inventarierii proprietății publice (atât domeniul public, cât și privat al statului).

Stabilirea unor reguli și bune practici de utilizare a activelor statului – recuperarea activelor aflate în paragină/neutilizate.

Clarificarea de urgență a regimului confiscării extinse a averilor ilicite și eficientizarea valorificării acestora (ANABI).

Reforma companiilor de stat ineficiente, respectarea guvernanței corporative a companiilor de stat (OUG 109), privatizarea activelor și a companiilor de stat.

Maximizarea impactului fondurilor europene

Prioritizarea proiectelor de investiții în educație, sănătate, social, infrastructură, mobilitate, mediu.

Corelarea investițiilor și cheltuielilor din bugetul național cu cele din fonduri europene.

Lansarea de urgență a dezbaterii pentru planificarea fondurilor UE 2021-2027 (corelare cu UE), cu implicarea consistentă a sectorului privat.