Reforma administrației publice

CONTEXT

Cadrul legislativ determinat de legislația primară și secundară este inconsistent ca structură și de slabă calitate din cauza transpunerii politicilor într-un număr uriaș de acte normative, cu prevederi neclare, excepții și derogări, care distrug predictibilitatea regulilor, și a utilizării excesive a ordonanțelor de urgență, care induc instabilitate legislativă. Politicile publice sunt realizate în mod discreționar, personalizat și fragmentat, cu ignorarea resurselor bugetare, fără evaluări ex-ante obiective, studii de impact sau un cadru de măsurare a performanței în raport cu resursele utilizate. Resursele umane din administrația publică nu sunt recrutate, promovate și evaluate pe bază de merit. Procesul de recrutare este puternic clientelizat pe baza nepotismului și a loialității politice. Pentru ocuparea posturilor se folosește în mod excesiv transferul și numirea temporară pentru a ocoli ocuparea prin concurs. Tendința este de a scoate din sistemul unitar al funcției publice personalul care lucrează în administrația publică locală pentru a-l subordona mai ușor primarilor și președinților de CJ. Promovarea personalului se face ad-hoc, și nu pe baza unui sistem de evaluare cu efecte directe asupra carierei, inclusiv demitere. Formarea continuă este limitată și axată aproape exclusiv pe actualizarea cunoștințelor de legislație. Agenția Națională a Funcționarilor Publici – structura centralizată de management al resurselor umane – are un mandat instituțional neclar. România oferă servicii publice de slabă calitate raportată la costurile în timp și bani plătite de cetățeni și antreprenori.

Administrația publică este preponderent reactivă la nevoile cetățenilor și mediului de afaceri, transparența și responsabilitatea în gestionarea resurselor publice sunt deficitare. România se confruntă cu o administrație publică locală fragmentată, ineficientă, cu o fiscalitate locală neconsolidată în lipsa stimulentelor, iar finanțarea este politizată, discreționară și netransparentă, în special cea locală, de la bugetul de stat (ex. Programul Național de Dezvoltare Locală PNLD2), și fără elemente minimale de asigurare a performanței, care conduc la: risipa resurselor publice naționale pe proiecte de investiții locale ineficiente; oportunități și tentații pentru deturnarea de fonduri publice în buzunare private și de partid; evitarea accesării fondurilor europene. Sub guvernarea PSD-ALDE a avut loc deprofesionalizarea și politizarea Ministerului Afacerilor Interne, fenomene care au condus la o scădere continuă a calității serviciilor prestate în slujba cetățenilor și la lipsa de încredere și respect a societății față de organele abilitate să asigure ordinea și siguranța publică.

Administrației publice îi lipsește, de asemenea, capacitatea de inovare și de dezvoltare creativă pentru a transforma România într-o țară care să performeze și în care proprii cetățeni să prospere. O economie poate fi competitivă doar cu o adminstrație competitivă.

VIZIUNE

O administrație publică depolitizată, eficientă și responsabilă, capabilă de îmbunătățire continuă, care oferă servicii accesibile și de calitate cetățenilor și mediului de afaceri din România, pentru a contribui la bunăstarea tuturor și la consolidarea coeziunii sociale.

PRINCIPII

Principiile pe care se sprijină programul politic PLUS în acest domeniu sunt principiile spațiului administrativ european:

  • Stat de drept. Administrația publică trebuie să-și îndeplinească responsabilitățile exclusiv în concordanță cu legea. Autoritățile publice decid și acționează urmând principiile și regulile generale aplicate imparțial oricărei persoane care intră în aria lor de acțiune.
  • Fiabilitate, încredere și predictibilitate. Acest principiu se referă la un set de concepte care împreună formează un cadru general. Este vorba de: competență legală – administrația publică poate acționa numai acolo unde are competența legală; autonomie decizională – administrația publică are, conform mandatului legal, un anumit grad libertate și de discreție în luarea deciziilor ce-i revin; proporționalitate – acțiunea administrativă trebuie să fie strict proporțională cu scopul stabilit de lege, fără să limiteze cetățenii mai mult decât este strict necesar pentru a îndeplini acest scop; dreptatea procedurală – prin care se asigură aplicarea corectă și imparțială a legii, concomitent cu respectarea demnității umane a fiecărei persoane; promptitudine în decizii; profesionalism și integritate profesională în cazul funcționarilor publici.
  • Deschidere și transparență. Administrația publică este nu numai deschisă observației analizei și controlului din exterior, dar și acționează într-o manieră care permite și facilitează toate acestea.
  • Orice instituție administrativă este datoare să explice și să justifice acțiunile sale altei autorități publice, legislative sau judiciare.
  • Eficiență și eficacitate. Aceste două principii se referă la obținerea de rezultate maxime cu un volum dat de resurse, iar aceste rezultate sunt corespunzătoare scopurilor stabilite și contribuie direct și nemijlocit la îndeplinirea acestora.

Obiectiv: CADRU LEGISLATIV ȘI POLITICI PUBLICE

Ne dorim o Românie cu o administrație publică integră și competentă, a cărei activitate să fie ghidată de reguli unitare, coerente și simplificate, care să poată oferi:

  1. Predictibilitate și coordonare a actelor de guvernare, rezultate din cooperarea inter-sectorială și planificarea anuală și multianuală, prin claritatea mandatelor și a funcțiilor instituțiilor publice.
  2. Accesibilitate și deschidere pentru consultarea și participarea cetățenilor, a factorilor interesați din societatea civilă și din sectorul privat, în elaborarea și implementarea politicilor publice.

Direcții de acțiune:

  • Clarificarea mandatelor și structurii ministerelor, agențiilor de implementare, autorităților de reglementare, companiilor publice (centrale, locale). Fundamentarea structurii de personal pe baza mandatelor și a complexității posturilor.
  • Consolidarea coordonării unitare la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG)/ Cancelaria Prim-ministrului (CPM) a procesului de guvernanță publică, prin: crearea Secretariatului pentru Modernizarea Administrației Publice (SMAP), în subordinea Prim-ministrului Guvernului României; întărirea rolul Coordonatorului pentru tehnologia informației de la nivelul SGG/CPM.
  • Consolidarea capacităţilor de monitorizare şi evaluare a politicilor şi programelor publice pentru întărirea managementului bazat pe rezultate, a transparenţei şi a responsabilităţii actului de guvernare, şi pentru asigurarea fundamentării politicilor publice pe dovezi empirice.
  • Consolidarea și generalizarea sistemului de evaluare ex-ante și ex-post a impactului reglementărilor în raport de complexitatea acestora, atât la propunerile legislative ale Guvernului, cât și ale Parlamentului.
  • Schimbarea și întărirea rolului Consiliului Legislativ prin: transformarea actualului aviz consultativ în aviz obligatoriu, indiferent de inițiatorul actelor normative (Guvern sau Parlament); instituirea unui rol de filtru în ceea ce privește ordonanțele simple sau de urgență ale Guvernului; condiții profesionale mai riguroase de recrutare și proceduri de selecție transparente care să asigure independența și profesionalismul Consiliului Legislativ.
  • Redactarea unui corpus complet și coerent de reglementări referitoare la administrația publică, centrat pe conceptul prerogativelor decizionale în perimetrele teritoriale (un „Cod al colectivităților teritoriale”).
  • Amendarea cadrului legislativ referitor la prerogativele decizionale ale structurilor locale de administrație publică pentru lărgirea drepturilor decizionale ale departamentelor tehnice, confirmarea în drept pozitiv al dreptului UAT-urilor de a crea instituții publice de cooperare de drept public (IPC).
  • Creșterea perioadei de consultare publică de la 10 la 30 de zile calendaristice și transparentizarea întregului proces decizional, indiferent de inițiatorul politicii, legislației sau proiectelor (autorități centrale și locale sau Parlament).

Obiectiv: MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Ne dorim o Românie cu o administrație publică integră și competentă, care să reușească să gestioneze cu eficiență și echitabil servicii publice de calitate, prin profesionalizare și stabilitate, susținute de un sistem meritocratic de management al resurselor umane.

Direcții de acțiune:

  • Interzicerea accesului la funcția publică de orice nivel al persoanelor condamnate definitiv pentru acte de corupție; clarificarea sistemului de incompatibilități și aplicarea sa strictă, îmbunătățirea și aplicarea consecventă a codului etic al funcționarilor publici, inclusiv a mecanismelor de sancționare și de avertizare privind corupția; considerarea problemelor de integritate ca probleme de management.
  • Depolitizarea administrației publice prin reglementarea clară a distincției între nivelurile de conducere profesionale și politice; scoaterea nivelurilor politice de conducere din categoria funcțiilor publice și includerea lor în categoria funcțiilor de conducere ocupate pe bază de contract de mandat.
  • Crearea unei structuri de guvernanță de tip „consiliu” (de ex. Consiliul Funcției Publice), ca o structură independentă cu roluri importante în ceea ce privește implementarea Strategiei de Dezvoltare a Funcției Publice și a Strategiei de Formare în Administrația Publică, politicile publice și propunerile legislative din domeniul resurselor umane din administrația publică, astfel încât să se asigure re-profesionalizarea acestora, promovarea în carieră pe bază de merit, împreună cu o reducere radicală a politizării.
  • Crearea Organigramei Unice a Administrației Publice: o platformă online centralizată care să conțină organigramele instituțiilor publice și ale întreprinderilor de stat (cu excepția situațiilor prevăzute de lege privind informațiile clasificate), fișele posturilor, numele și CV-urile persoanelor care ocupă funcții publice.
  • Consolidarea rolului și capacității instituționale a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în managementul funcțiilor publice la nivel central și local.
  • Păstrarea caracterului unitar al funcției publice la nivel central și local prin reguli comune, clare și transparente de recrutare și selecție exclusiv pe bază de merit, echitate, nediscriminare și în mod transparent, prin organizarea de concursuri la nivel național.
  • Introducerea unui sistem motivațional de măsurare a performanței, cu evaluări periodice ale îndeplinirii indicatorilor stabiliți; extinderea răspunderii manageriale a ordonatorului de credite al unei instituții publice privind atingerea unor indicatori de performanță și respectarea legalității; implementarea în sistemul de gestiune a carierei a unui mecanism real și eficient de mobilitate profesională adresat funcțiilor publice de conducere.
  • Reglementarea de grile de salarizare unitare pentru funcțiile publice de execuție și de conducere de nivel mediu, cu introducerea unei componente variabile semnificative bazată pe evaluarea performanței pentru funcțiile publice de conducere.
  • Îmbunătățirea sistemului de formare a funcționarilor publici în acord cu mandatul instituției publice și cerințelor postului; introducerea unor mecanisme obligatorii de formare continuă a aleșilor locali și a personalului tehnic din UAT-uri în probleme de management economic, financiar, tehnic, administrație publică.

Obiectiv: SERVICII PUBLICE

Ne dorim o Românie cu o administrație publică integră și competentă, care să reușească:

  1. Să gestioneze cu eficiență și echitabil servicii publice de calitate, prin simplificare și raționalizare a procedurilor și a modului de funcționare în interacțiunea cu cetățenii și mediul de afaceri.
  2. Să devină un model de bune practici prin crearea unei infrastructuri care să asigure inovarea continuă a serviciilor publice, prin adaptarea acestora la nevoile și cerințele cetățenilor.

Direcții de acțiune:

  • Digitalizarea, simplificarea și debirocratizarea serviciilor publice din administrație și automatizarea a cât mai multor procese și interacțiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor.
  • Cadastrarea proprietăților statului; implementarea generalizată, la nivelul UAT, al instituțiilor publice și al operatorilor de servicii de interes economic general a instrumentelor digitale de identificare, inventariere, evaluare și stocare de tip GIS.
  • Crearea infrastructurii naționale de registre administrative în administrația publică: crearea și administrarea de identificatori unici, implementarea de arhitecturi TIC standardizate, realizarea și extinderea inter-operabilității dintre acestea, sistematizarea și simplificarea fluxurilor de date, de interogare și a procedurilor de raportare.
  • Crearea de centre de servicii partajate pentru furnizarea unor servicii tranzacţionale precum achiziţii publice, managementul resurselor umane, finanţe publice şi contabilitate, TIC, etc.
  • Realizarea de sisteme informatice unitare la nivel local, care să permită inter-operabilitatea sistemelor diverselor UAT-uri cu nivelul central; realizarea raportărilor Open Data conform specificațiilor unitare la nivel național.
  • Extinderea tipurilor de informații publice publicate „din principiu” (by default) pe formate deschise și standardizate conform Legii 544/2001; continuarea și extinderea proiectului RUTI (Registrul Unic al Transparenței Intereselor).
  • Crearea de platforme TIC colaborative ce permit implicarea constructivă a cetățenilor și a altor actori privați în probleme de interes public, pentru a îmbunătăți conţinutul și implementarea politicilor, dezvoltarea şi furnizarea bunurilor și serviciilor publice.

Obiectiv: ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

Ne dorim o Românie cu o administrație publică locală integră și competentă, care să acționeze pe baza principiilor solidarității și cooperării teritoriale, care să câștige respectul și încrederea cetățenilor prin onestitate și transparență în gestionarea resurselor publice în interes local, prin servicii publice de calitate, onorarea promisiunilor și asumarea rezultatelor activităților.

Direcții de acțiune:

  • Reforma teritorială, care să cuprindă atât consolidarea teritorială voluntară și normativă a administrației publice locale (la nivelul întâi sau la nivelul al doilea – regionalizare), cât și abordarea unitară a problemei zonelor metropolitane din jurul orașelor cu peste 150.000-200.000 locuitori, în special Municipiul București.
  • Introducerea unui sistem predictibil, transparent și stabil de alocare a resurselor la nivel local, care să evite politizarea și abuzul bunului plac și care să stimuleze și dezvoltarea locală și a bazei de impozitare. Acest lucru presupune:
  1. Consolidarea componentei de venituri proprii a bugetelor locale, prin stabilizarea numărului și tipurilor de impozite și taxe locale și a altor venituri fiscale și nefiscale; lărgirea bazei fiscale specifice taxelor și impozitelor locale; trecerea la calcularea impozitului pe proprietatea imobiliară a persoanelor fizice pornindu-se de la valoarea de piață a acesteia.
  2. Stabilitatea și predictibilitatea sistemului de transferuri inter-guvernamentale. Componentele de bază ale acestuia vor rămâne impozitul pe venit partajat și transferurile de echilibrare. Sistemul de partajare a impozitului pe venit va trebui să fie stabil, predictibil, să stimuleze dezvoltarea economică locală și să țină cont în același timp de decalajele de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale țării și dintre urban și rural, permițând astfel echilibrarea resurselor alocate administrației locale. Transferurile de echilibrare trebuie să fie alocate transparent și predictibil, exclusiv pe bază de formulă – este nevoie de un sistem care să asigure resurse suficiente tuturor comunităților, care să încurajeze cooperarea inter-comunală și eventual comasarea voluntară a micilor comunități rurale și care să nu se substituie efortului fiscal local.
  3. Transferurile condiționate trebuie să finanțeze numai serviciile publice care sunt furnizate împreună de administrația centrală și locală, iar formulele de alocare trebuie să țină cont de costurile reale pentru asigurarea unei calități corespunzătoare și de numărul de beneficiari.
  4. Implementarea reală și efectivă a unui sistem de bugetare multianuală pe bază de performanță. Instituirea unui sistem de indicatori de monitorizare și evaluare a performanței administrației publice locale.
  • Programele de investiții dedicate administrației locale finanțate de la bugetul de stat vor evita suprapunerea cu programele europene și vor fi alocate pe baza unor criterii de eligibilitate și calitate similare cu acestea. Totodată, se va acorda prioritate absolută utilizării fondurilor europene.
  • Furnizarea în comun prin centre de servicii partajate sau externalizarea anumitor servicii ce țin de: planificare teritorială, management bugetar-financiar, managementul activelor fixe (clădiri, terenuri) aflate în domeniul public sau privat, mai ales pentru administrațiile locale din mediul rural.
  • Susținerea politicilor, instrumentelor și proiectelor de prevenire a corupției în administrația locală.
  • Realizarea strategiilor de dezvoltare locală integrată și sustenabilă, în mod participativ, cu implicarea instituțiilor publice, a ONG-urilor, cetățenilor, mediului privat. Implicarea cetățenilor în diverse aspecte, de ex. în elaborarea bugetului local, identificarea de priorități în dezvoltarea locală, în a cultiva și menține onestitatea în gestionarea resurselor publice.
  • Aplicarea regulilor guvernanței corporative companiilor publice locale (v. Ordonanța 109/2016).