Principii

  • Principiul libertății și responsabilității individuale: libertatea individului nu poate fi îngrădită decât pentru a păstra aceeași libertate pentru toți ceilalți. Fiecare este responsabil numai pentru faptele sale.
  • Principiul respectării demnității umane: demnitatea umană a fiecăruia dintre noi este sacrosantă și nu poate fi încălcată prin nicio acțiune a statutului, indiferent de justificare.
  • Principiul statului de drept și al supremației legii: legea este universală și egală pentru toți, nimeni nu poate fi deasupra ei.
  • Principiul independenței justiției: justiția este a treia putere în stat și independentă de celelalte două (legislativ și executiv), cu o funcționare și administrare autonomă, în care imixtiunea celorlalte două puteri este minimă.
  • Principiul liberului acces la justiție și al soluționării litigiilor într-un termen rezonabil: cetățenii au un acces facil la actul de justiție, iar litigiile sunt rezolvate cu celeritate.
  • Principiul patriotismului civic: identitatea societății se definește în primul rând prin valori fundamentale precum libertatea, egalitatea, toleranța, respectul drepturilor individuale și prin construirea de instituții democratice.
  • Principiile echilibrului și controlului reciproc al puterilor statului: există un mecanism eficient de control și echilibru reciproc între puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească.
  • Principiul cooperării loiale între puterile statului: puterile statului cooperează între ele pe baza mecanismului de control reciproc, cu unicul scop de a fi în serviciul cetățeanului.
  • Principiul atașamentului față de valorile democrației europene: există un set comun de principii și valori, definite în mare de filosofia Iluminismului, care stau la baza identității europene, din care identitatea românească este parte integrală.
  • Principiul consensualismului democratic în relația dintre majoritate și minoritate în Parlament: majoritățile politice sunt temporare, minoritatea politică trebuie respectată și consultată, compromisul, toleranța și respectul reciproc reprezintă modalități de a ajunge la decizii politice cât mai inclusive.
  • Principiul transparenței și al liberului acces la informații: instituțiile publice trebuie să se supună analizei, observației și controlului public, informațiile despre întreaga lor activitate trebuie să fie accesibile tuturor cetățenilor, cu excepția unui număr limitat, strict definit prin lege ca fiind secrete sau confidențiale.