Obiective și direcții de acțiune

Obiectiv: Dezvoltarea unei conștiințe civice proactive (civicACTIV)

Direcții de acțiune:

  • Conștientizarea importanței cetățeniei active ca o condiție esențială a statului de drept;
  • Promovarea cetățeniei active, prin informare și angajare nemijlocită, ca instrument de conectare cu cetățenia europeană;
  • Încurajarea cetățeniei active pentru combaterea euroscepticismului în rândul populației românești;
  • Dezvoltarea de parteneriate cu societatea civilă și de programe naționale de informare, conștientizare și clarificare a rolurilor diferiților actori din comunitate (autorități publice, ONG-uri, partide, sindicate, patronate etc.) pentru o mai bună cunoaștere și respectare a acestor roluri;
  • Promovarea drepturilor și libertăților cetățenești, a mecanismelor de apărare a acestora, protejarea lor și monitorizarea respectării și accesului la aceste drepturi;
  • Lansarea de campanii de informare și conștientizare a obligațiilor ce decurg din calitatea de cetățean al României;
  • Promovarea de dezbateri pe teme naționale și locale relevante conform programului politic PLUS cu invitarea și prezentarea punctelor de vedere ale tuturor actorilor sociale și partidelor politice;
  • Promovarea unei legislații coerente pentru combaterea extremismului și a discursului instigator la ură în politică și în spațiul public prin care acestea să fie denunțate și sancționate;
  • Informarea periodică a publicului român într-o manieră simplă și clară (tema, impact asupra vieții de zi cu zi) cu privire la temele relevante de dezbatere la nivelul european și național și a pozițiilor PLUS în Parlamentul european și în cel românesc, precum și în orice alte structuri decizionale din care face parte.

Obiectiv: Reducerea distanței dintre cetățean și autoritățile publice (proACTIV)

Direcții de acțiune:

  • Adoptarea unui cadru legal care să asigure accesul cetățenilor la deciziile care îi vizează și să îi încurajeze să fie activi în cadrul comunității alături de actorii sociali. Totodată acesta trebuie să fie în acord cu noile tendințe sociale (inclusiv evoluția tehnologică) și să prevadă mecanisme de aplicare în realitate:
  1. Actualizarea legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public,
  2. Actualizarea legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică;
  • Creșterea transparenței la nivelul autorităților prin open data și acces facil la documente relevante pentru cetățeni;
  • Dezvoltarea unor mecanisme de sesizare a neregulilor din partea cetățenilor care să permită o notificare facilă a autorităților și monitorizarea stadiului în care se află sesizarea;
  • Acces facil pentru exercitarea dreptului de a alege prin vot prin mecanisme prietenoase cu cetățeanul (vot prin corespondență, vot digital dar și alte metode care să reprezinte mai bine voința cetățeanului precum votul alb sau votul de blam);
  • Promovarea, modelarea și extinderea, prin vot digital, a modelelor de bugetare participativă (în special la nivelul autorităților locale);
  • Identificarea, dezvoltarea, promovarea și aplicarea de metode și tehnici de participare publică și civică la diferite niveluri (local, regional, național, internațional) ușor de înțeles, inclusiv prin adaptarea și îmbunătățirea practicilor de consultare și decizie de tip dialog structurat;
  • Crearea și dezvoltarea de mecanisme de consultare dedicate pentru categoriile sociale defavorizate și mai puțin reprezentate în viața comunității;
  • Aplicarea principiilor participării publice și guvernării participative în toate deciziile luate de partid și dialog continuu cu cetățenii;
  • Promovarea drepturilor cetățenilor de a participa și de a se implica în luarea deciziilor de politică publică;
  • Realizarea de consultări pe teme de interes european și public în țară;
  • Aducere mai aproape de public a instituțiilor (europene și naționale) prin demitizarea acestora;
  • Depolitizarea și transparența modului în care se numesc în funcții publice persoane care au impact major asupra protejării drepturilor cetățenilor (ex. Avocatul Poporului);
  • Crearea și asigurarea condițiilor legale pentru articularea unei voci puternice și bine reprezentate a cetățenilor și în special a categoriilor defavorizate în spațiul public;
  • Dezvoltarea de instrumente de democrație digitală și democrație participativă pentru accesibilizarea proceselor de consultare și decizionale.

Obiectiv: Susținerea dezvoltării comunitare și a mediului asociativ (asociACTIV)

Direcții de acțiune:

  • Măsuri de sprijin pentru liberă asociere, dintre care putem evoca:
  1. relaxarea și simplificarea cadrului de finanțare nerambursabilă prin modificarea legii 350/2005 a finanțării nerambursabile din fonduri publice și a mecanismelor de sponsorizare de către mediul privat,
  2. simplificarea condițiilor de creare și funcționare a unei organizații neguvernamentale prin adaptarea sau modificarea O.G. nr 26/2000 cu privire la asociații și fundații,
  3. facilitarea accesului grupurilor informale de cetățeni sau ale grupurilor de cartier la procesul decizional și finanțarea acestora pentru rezolvarea unor probleme comunitare specifice;
  • Limitarea intervenției statului în activitatea ONG-urilor și asumarea unui set de principii pentru respectarea sectorului neguvernamental ca o completarea celui guvernamental (și nu printr-o subordonare față de acesta), inclusiv prin asigurarea unui cadru propice din punct de vedere legal și administrativ pentru funcționarea societății civile cu respectarea standardelor în vigoare și a recomandărilor europene;
  • Crearea de parteneriate între autorități, mediul de afaceri și societatea civilă pe teme relevante în funcție de nevoile comunității cu respectarea rolului de implicare în societate și abordarea acestora ca resurse și generatoare de politici publice;
  • Dezvoltarea de măsuri care întăresc societatea civilă și care facilitează participarea lor activă la designul, implementarea și evaluarea politicilor sociale;
  • Întărirea dialogului social și a relației cu partenerii sociali;
  • Depolitizarea și transparența modului în care se numesc ONG-uri în cadrul Comitetului Economic și Social astfel încât societatea civilă să își stabilească reprezentanții în mod real (eliminare numirii ONG-urilor de către factorul politic);
  • Identificarea tipurilor de resurse cu care pot contribui fiecare categorie indiferent de mediul de reședință (rural, mic urban, urban), vârstă (copii, tineri, adulți, vârstnici), venit sau tip de studii și valorizarea acestora ca resurse în comunitate;
  • Întărirea funcției de ‘câine de pază a democrației’ (watch-dog) a actorilor neguvernamentali cu acest rol pentru asigurarea statului de drept și evitarea derapajelor anti-democratice.

Obiectiv:  Promovarea solidarității ca valoare socială fundamentală care stă la baza dezvoltării sociale și implicării în comunitate (solidACTIV)

Direcții de acțiune:

  • Dezvoltarea de politici publice corect dimensionate și planificate ajustate în funcție de nevoile particulare ale cetățenilor cărora li se adresează și acordarea unei priorități categoriilor sociale defavorizate;
  • Dezvoltarea de politici publice pentru susținerea voluntariatului ca formă de implicare în comunitate și de rezolvare a problemelor prin abordare de jos în sus (bottom-up) precum și recunoașterea socială a acestuia;
  • Susținerea cu prioritate a ONG-urilor din mediul rural sau care lucrează cu tineri sau vârstnici defavorizați precum și alte categorii dezavantajate;
  • Protejarea drepturilor categoriilor sociale defavorizate prin aplicarea de metode de implicare și participare publică în funcție de particularități;
  • Păstrarea identității culturale pentru cetățenii din diaspora și încurajarea cooperării și schimburilor de bune practici cu cei din România;
  • Promovarea unei atitudini a cetățenilor în spiritul unui mediu curat și al solidarității intergeneraționale;
  • Promovarea cetățenilor cu risc de discriminare de orice fel în funcții de răspundere și vizibile;
  • Identificarea nevoilor neacoperite de programe europene dedicate solidarității și voluntariatului (ex. Erasmus+, Corpul European de Solidaritate) și elaborarea unor scheme de finanțare fie de la bugetul de stat fie din viitoarea generație de fonduri europene;
  • Promovarea solidarității ca valoare fundamentală în Uniunea Europeană și în România ca stat membru, precum și respectarea principiilor enunțate în documentele de bază ale UE precum:
  1. Tratatul privind Uniunea Europeană care specifică în Articolul 2 faptul că „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”[1]
  2. Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, unde este menționat chiar din preambul: „Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile și universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității; aceasta se întemeiază pe principiile democrației și statului de drept. Uniunea situează persoana în centrul acțiunii sale, instituind cetățenia Uniunii și creând un spațiu de libertate, securitate și justiție”. Totodată titlu nr. IV este dedicat solidarității (articolele 27 – 38)[2].

Obiectiv: Susținerea aspirațiilor și dezvoltarea competențelor necesare cetățenilor activi (transformACTIV)

Direcții de acțiune:

  • Introducerea în programa școlară a modulelor de educație civică și politică (în paralel cu realizarea unui proces extins de formare al profesorilor) care să conțină activități practice și ușor de transferat în viața reală,
  • Poziționarea României ca hub de învățare non-formală care să susțină dezvoltarea de competențe (cunoștințe, abilități, dar mai ales atitudini) necesare pentru implicarea participativă a cetățenilor,
  • Susținerea unui program intensiv de formare (training) cu ajutorul societății civile pentru profesori, facilitatori comunitari, lucrători sociali, lucrători de tineret pe teme relevante pentru susținerea cetățeniei active și finanțarea acestuia prin mecanisme dedicate de la bugetul de stat, fonduri europene și din fonduri care provin din mediul privat,
  • Susținerea facilitatorilor și profesorilor prin dezvoltarea unor ghiduri de metode și instrumente de învățare participativă pentru:
  1. stimularea abilităților de gândire critică și de implicare în comunitate,
  2. înțelegerea mecanismelor de decizie și vot care să poată fi preluate ușor în școală și de către actorii din învățământul non-formal pentru a fi folosite în activități educative;
  • Finanțarea de proiecte de educație civică și politică desfășurate de către societatea civilă (ex. Educație pentru drepturile omului, cetățenească, pentru mediu etc.) și întărirea capacității mediului asociativ pentru apărarea și respectarea drepturilor omului, inclusiv prin includerea lor în viitoarea generație de fonduri structurale (2021 - 2027);
  • Crearea unui parteneriat activ între sistemul de educație formală și actorii din învățare non-formală pentru dezvoltarea de programe comune sau complementare;
  • Formarea de competențele care dezvoltă spiritul civic[3] precum cele legate de funcționarea statului de drept, empatie, gândire critică și analitică, cooperare, gestionarea conflictelor, cultură politică, drepturile omului, participare publică, democrație, argumentare, diversitate interculturală, echitate și solidaritate, respect și toleranță, autonomie etc;
  • Crearea unui mecanism funcțional de recunoaștere competențe obținute în proiecte și activități de voluntariat, implicare civică și învățare non-formală atât în România cât și în străinătate;
  • Pregătirea cetățenilor pentru a face față provocărilor celei de a patra revoluții industriale și digitalizării prin:
    1. Educație digitală,
    2. Prevenirea fenomenului de fake news;
  • Informare legată de schimbările disruptive care vin odată cu acestea și abordarea lor ca provocări și surse de soluții, nu ca o problemă.

Obiectiv: Corelarea politicilor din domeniile social, sănătate, educație, cultură, tineret, sport (corACTIV)

Direcții de acțiune:

  • Analiza politicilor publice din aceste sectoare, identificarea aspectelor convergente și corelarea și privilegierea lor pentru a avea un impact mai mare asupra cetățenilor prin elaborarea de planuri de lucru comune;
  • Crearea unui consiliu interministerial funcțional, precum și a unei platforme civice intersectoriale cu actori relevanți din aceste domenii;
  • Promovarea, implementarea și monitorizarea măsurilor prevăzute în Pilonul Social European;
  • Promovarea și implementarea de programe de viață activă și sănătoasă;
  • Susținerea ONG-urilor și actorilor activi în aceste sectoare și creșterea capacității organizaționale a acestora pentru a interveni intersectorial;
  • Dezvoltarea și implementarea de politici intersectoriale în viitoarea generație de fonduri structurale;
  • Aplicarea unor mecanisme de finanțare simplificate în cazul proiectelor cu un grad mic și mediu de complexitate (ex. costuri unitare sau sume forfetare);
  • Crearea unei platforme unice pentru solicitarea de fonduri de către societatea civilă în aceste domenii cu reguli de finanțare similare.

Obiectiv: Valorificarea potențialului vârstnicilor și tinerilor ca cetățeni activi (valorACTIV)

Direcții de acțiune:

  • Dezvoltarea unei Strategii pentru Îmbătrânire Activă în continuarea celei actuale care să recunoască rolul și competențele seniorilor și valoarea socială pe care o pot aduce în comunitate și care să fie corelată cu practicile europene[4] precum Indexul de Îmbătrânire Activă;
  • Susținerea sectorului de tineret prin politici active precum lansarea unei noi Strategii Naționale a Tineretului pentru o perioadă de șapte ani (2021-2027) care să fie corelată cu Strategia Europeană a Tineretului și modificarea legii tinerilor nr. 350/2006 pentru a oferi un cadru de lucru mai stimulant organizațiilor neguvernamentale de tineret și pentru a dezvolta un parteneriat între acestea și instituțiile publice și mediul privat;
  • Dezvoltarea unui program național de voluntariat pentru tineri și seniori similar cu cel existent în Corpul European de Solidaritate;
  • Finanțarea programelor și proiectelor de tineret dar și pentru vârstnici folosind mecanisme de finanțare simplificate în cazul proiectelor cu un grad mic și mediu de complexitate (ex. costuri unitare sau sume forfetare) precum și digitalizarea acestora;
  • Dezvoltarea de programe de petrecerea a timpului liber și de implicare activă a seniorilor în comunitate prin folosirea resurselor de experiență acumulate pe parcursul vieții și a tinerilor pentru a capitaliza energia și motivația lor (inclusiv cu componentă intergenerațională);
  • Crearea de programe de formare pentru lucrători sociali sau facilitatori comunitari care să lucreze cu vârstnici precum și pentru lucrătorii de tineret și alte categorii ocupaționale sau voluntare care lucrează cu tinerii (mentori, coach, asistenți sociali etc.);
  • Recunoașterea socială a voluntariatului și în învățării non-formale precum și a competențelor pe care le dezvoltă;
  • Asigurarea unei infrastructuri comunitare care să susțină aceste activități:
  1. centre comunitare sau spații existente și transformarea lor în centre comunitare din cadrul muzeelor, bibliotecilor, așezămintelor culturale etc. pentru vârstnici
  2. identificarea de spații alternative și centre de tineret pentru activități de tineret atât în spații deschise, cât și în clădiri (parcuri, centre de agrement, cluburi, muzee, biblioteci, centre comunitare etc.).

 

[1] Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (https://eur-lex.europa.eu/ legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12012M%2FTXT)

[2]  Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A12012P%2FTXT)               

[3] Un document util pentru dezvoltarea lor poate fi Cadrul de Referință al Competențelor pentru Cultură Democratică, Consiliul Europei, 2018

[4] Referințe la https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1062


Versiune #3
Creat la Fri, Mar 13, 2020 4:27 PM de Sorin Sfirlogea
Modificat la Wed, Mar 25, 2020 3:02 PM de Mariana Țînțărean