Justiție

Obiective:

  1. Perioada 2017-2019 a presupus un regres semnificativ în ceea ce privește independența justiției și combaterea fenomenului infracțional, în special în domeniul corupției. Deși corectarea acestui regres este o prioritate, considerăm că sunt necesare și măsuri suplimentare de îmbunătățire a actului de justiție. Propunem modificarea legislației justiției și a legislației penale, astfel încât acestea să se armonizeze cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul rapoartelor MCV, GRECO și ale Comisiei de la Veneția.
  2. În mod contrar modificărilor realizate în perioada 2017-2019, ne dorim ca modificările aduse legislației din domeniul justiției să fie rezultatul unei analize de ansamblu, iar nu a urmăririi unor interese personale. Plecând de la prezentele propuneri, ne asumăm deschiderea unor dezbateri largi, organizate anterior adoptării modificărilor, incluzând atât reprezentanți ai magistraților, cât și ai mediului academic sau ai organizațiilor din societatea civilă. Orice modificări privind legislația penală trebuie să fie rezultatul unui consens, iar nu al impunerii de către o majoritate conjuncturală.

Direcții de acțiune:

  • Stabilirea expresă la nivel constituțional a independenței procurorilor în raport cu ministrul justiției. De-a lungul timpului, textul prevăzut la art. 132, alin. (1) din Constituția României a fost folosit în mod repetat pentru a argumenta implicarea ministrului Justiției în actul de justiție. Pentru a clarifica acest aspect, PLUS propune abrogarea textului constituțional citat și includerea expresă în Constituție a principiului independenței procurorilor, cu păstrarea subordonării ierarhice exclusiv în raport cu conducerea parchetelor din care aceștia fac parte.
  • Reforma modului de desemnare a conducerilor Parchetului General, DNA și DIICOT. Interferența politică, atât din partea ministrului Justiției, cât și din partea Președintelui României, în procesul de desemnare a conducerii principalelor structuri de parchet din România a dus în ultimii ani la numeroase dispute, de la acuzarea procurorilor că acționează exclusiv împotriva politicienilor dintr-o anumită tabără și până la demiterea șefilor de parchete înainte de expirarea mandatelor acestora. PLUS propune desemnarea conducerilor Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în mod absolut independent față de factorul politic, pe baza unui concurs jurizat de o comisie cuprinzând magistrați și cadre didactice universitare din domeniul dreptului, numită de către secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Validarea rezultatelor concursului și numirea în funcție se vor realiza de către plenul CSM, fără intervenția Președintelui sau a ministrului Justiției. Demiterea conducerii acestor structuri va fi bazată pe o procedură identică, ce poate fi inițiată doar de către secția de procurori a CSM.
  • Desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. În ciuda criticilor constante din partea organismelor internaționale, legislația din domeniul justiției prevede la acest moment existența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cunoscută drept Secția Specială, cuprinzând procurori competenți să judece orice tip de infracțiuni săvârșite de către magistrați, de la o vătămare din culpă în cadrul unui accident auto până la infracțiuni de corupție. Un astfel de corp reprezintă deopotrivă un mijloc de intimidare a magistraților și un mod de izolare a acestora în raport cu cetățenii obișnuiți. Urmărirea penală a unui caz de furt trebuie să se desfășoare la fel, indiferent dacă suspectul este un magistrat sau orice alt cetățean. PLUS se opune întru totul existenței unei astfel de structuri și consideră că trebuie să fie repuse în vigoare dispozițiile anterioare privind competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de către magistrați.
  • Reforma modului de desemnare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit reglementărilor actuale, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ reprezentativ al instanțelor, iar nu al magistraților. Spre exemplu, cei 114 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt reprezentați de 2 membri ai CSM, în timp ce peste 2500 de judecători din cadrul Judecătoriilor din întreaga țară sunt reprezentați, de asemenea, de doar 2 membri ai CSM. Susținem de asemenea modificarea modalității de alegere a celor doi reprezentanți ai societății civile în cadrul CSM. Principala problemă legată de reprezentarea societății civile în CSM este că societatea civilă poate doar propune candidați, alegerea lor efectivă fiind făcută însă pe criterii politice, de către Senat. PLUS propune alegerea celor doi membri direct de către reprezentanții societății civile, în cadrul unei proceduri transparente.
  • Restructurarea circumscripțiilor Judecătoriilor în scopul eficientizării activității acestora. În momentul actual, în România funcționează peste 180 de Judecătorii, stabilite prin lege. Totuși, gradul de încărcare a acestora variază semnificativ. Implicit, numărul judecătorilor variază, de la aproape 80 de judecători în cadrul Judecătoriilor sectoarelor din București și până la 3 judecători în cazul unora dintre Judecătoriile din mediul rural. O astfel de organizare presupune o distribuire ineficientă a costurilor administrative, precum și o distribuire inechitabilă a volumului de muncă. Drept consecință, propunem realizarea unei restructurări a sistemului de instanțe din România, care să asigure deopotrivă accesibilitatea la actul de justiție, promptitudinea îndeplinirii acestuia și eficiența utilizării resurselor administrative limitate.
  • Mecanisme alternative de soluționare a litigiilor. Una dintre principalele probleme ale sistemului judiciar din România este supraîncărcarea instanțelor cu un număr de dosare superior capacității acestora de soluționare. Drept consecință, este necesară identificarea unor mijloace alternative de soluționare a litigiilor civile sau comerciale. PLUS își propune încurajarea și recunoașterea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor, așa cum este cazul medierii sau al arbitrajului. Pentru a înlătura reticența justițiabililor de a apela la astfel de mecanisme, cauzată în primul rând de costurile ridicate, statul român poate lua în calcul susținerea unei părți a cheltuielilor specifice arbitrajului, precum și facilitarea soluționării pe calea arbitrajului a unui număr cât mai mare de litigii, iar nu doar a celor comerciale.
  • Informatizare. În momentul actual, nivelul de informatizare a actului de justiție este unul limitat, fiind disponibile online date limitate privitoare la litigii (numele părților și soluția pe scurt), justițiabilii fiind obligați să se prezinte la sediul instanței pentru a lua la cunoștință cu privire la orice nou act depus la dosar sau de dispozițiile instanței. Drept consecință, PLUS propune ca prioritate a sistemului de justiție informatizarea acestuia și oferirea către cetățeni a unui acces cât mai facil la dosarele în care sunt parte, prin crearea unor platforme online unde vor putea fi încărcate toate documentele depuse la dosar. Părțile vor putea avea acces online la întregul lor dosar, având în același timp opțiunea de a realiza online acte procesuale. De asemenea, propunem transmiterea video online a ședințelor publice, măsură ce ar permite transparentizarea actului de justiție și sporirea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar.