Context

În viziunea PLUS, o societate întemeiată pe valori democratice are nevoie deopotrivă de un stat responsabil, cu o guvernare participativă realizată alături de cetățeni, și de o societate civilă puternică, formată din cetățeni și structuri neguvernamentale (atât din sectorul profit, cât și non-profit) care participă activ în viața comunității. Cele două aspecte se sprijină și se echilibrează reciproc, având drept rezultat final asigurarea unei vieți de calitate.

Cetățenia activă poate fi definită ca participarea în viața comunității prin implicarea în luarea de decizii cu privire la viitorul său și în punerea în practică a deciziilor luate. În acest sens este nevoie de asigurarea echilibrului dintre drepturile și îndatoririle membrilor societății pe care aceștia și le asumă, acționând proactiv și în mod solidar cu cei din jurul lor pentru ca acestea să fie aplicate și respectate. Formele de implicare ca cetățean activ pot varia de la voluntariat și implicare în organizații neguvernamentale la campanii, petiții, advocacy, participare la vot sau protest.

Statutul de cetățean presupune o serie de drepturi, dar și de responsabilități. Astfel cetățenii români beneficiază de drepturile prevăzute în Constituția României (Titlul II – Drepturile, Libertățile și Îndatoririle Fundamentale), dar și de cele prevăzute de tratatele internaționale la care România a aderat (Drepturile Omului conform Declarației Universale a Drepturilor Omului, în bună parte preluate, de altfel, în Constituție) sau obligațiile care derivă ca urmare a statutului României de stat membru al Uniunii Europene (de ex. Pilonul European al Drepturilor Sociale). În ceea ce privește obligațiile, acestea sunt legate în special de respectarea legii ca membru al unui stat de drept, contribuția prin taxe și impozite la finanțele publice, apărarea țării și respectarea drepturilor și libertăților celorlalți cetățeni.

Din perspectivă politică, o guvernare eficientă presupune deservirea publicului și a cetățeanului prin asigurarea unui cadru în care fiecare cetățean, grup sau organizație are posibilitatea să contribuie la asigurarea unei bunăstări generale și sustenabile. Rolul unui partid politic, precum PLUS, este acela de a dezvolta un pachet de politici publice (legi, reglementări, strategii) prin care cetățenii și actorii non politici să contribuie la progresul comunității lor cu încredere că rolul lor va fi respectat și recunoscut.

Fără a fi perfecte, societățile democratice oferă totuși marele avantaj că formele lor de guvernare sunt ghidate de un mecanism activ de control și echilibru. Acesta constă în separarea puterilor în stat sub forma unei democrații reprezentative în care cetățenii își aleg reprezentanții, care pot fi, la rândul lor, controlați prin instituții specifice. În momentul în care și această separare devine dezechilibrată, așa cum s-a întâmplat în România ultimilor ani, următorul nivel de control și echilibru este dat de cetățeni prin mecanisme de democrație participativă sau directă (manifestată, în România, prin protestele publice). Fără a diminua importanța protestului, trebuie subliniat, însă, că acesta este ultima formă de exprimare pentru a atrage atenția asupra derapajelor democratice. Până a ajunge în acest punct, cetățenii activi sunt însăși inima democrației, manifestându-și atât rolul de veritabil câine de pază cât și de constructori ai comunității în fiecare zi.

Pentru ca o societate democratică să fie funcțională, este nevoie de ambele tipuri de manifestare: reprezentativă (în special la nivel național) și participativă (în special în situații de criză sau la nivel de grupuri restrânse). Iar pentru ca ambele forme de democrație să devină realitate și să ofere o guvernare eficientă, este nevoie de un număr cât mai mare de cetățeni activi implicați la toate nivelurile: local, regional, național sau internațional.

Gradul de încredere în autoritatea publică ajunge la un nivel foarte scăzut pentru că, uneori, chiar structurile decizionale sunt cele care nu respectă o serie de drepturi cetățenești, precum consultarea și implicarea cetățenilor și actorilor sociali în elaborarea de politici publice. În perioada următoare, PLUS își propune reconstruirea unui cerc al încrederii plecând de la primul pas: politici publice realizate nu doar pentru cetățeni, ci și cu sprijinul cetățenilor prin respectarea principiilor de participare publică.

Cetățenia activă ca sistem viu și funcțional

În sens clasic, un ecosistem reprezintă ansamblul format din totalitatea organismelor dintr-un areal și cumulul factorilor aflați în natură care asigură existența acestora. În contextul cetățeniei active, un ecosistem este un ansamblu dat de comunitățile formate de cetățeni și structuri organizate care interacționează în societate, cumulul factorilor care asigură o viață activă a acestora precum și relațiile care se dezvoltă în interiorul și între comunități. Comunitatea este văzută ca un grup de oameni cu interese, nevoi sau norme de viață comune sau ca totalitatea locuitorilor unei localități, regiuni sau țări.

În centrul ecosistemului de cetățenie activă stă cetățeanul care se implică în comunitate și își asumă responsabilități atât pentru el, cât și pentru cei din jurul său, astfel încât împreună să aibă o viață de calitate. Pentru ca implicarea să fie cât mai eficientă, iar asumarea cât mai corectă, este nevoie, pe de o parte, ca cetățeanul să dețină competențele necesare (cunoștințe, abilități dar mai ales atitudini) precum și încredere bazate pe aspirații împărtășite și solidaritate, iar, pe de altă parte, să aibă la dispoziție resursele și spațiile de exprimare necesare.

Obiectivele și direcțiile de mai jos au drept scop dezvoltarea acestui ecosistem în care un număr din ce în ce mai mare de cetățeni să devină participanți activi și responsabili, sprijiniți atât de instituțiile autorității publice cu rol de promovare și implementare a politicilor publice orientate către cetățean, cât și de organizațiile societății civile și mediului privat care contribuie la bunăstarea cetățenilor, la monitorizarea și îmbunătățirea politicilor publice.

Pachetul de politici publice trebuie să fie ajustat în funcție de nevoile și interesele diferitelor categorii de cetățeni respectând principiul nediscriminării (de exemplu copiii, tinerii, adulții și vârstnicii au nevoie, interese și resurse diferite) și cel al disponibilității diferențiate de implicare a cetățenilor și organizațiilor din care aceștia fac parte.