Reforma statutului, justiție și siguranță publică

Introducere

Dragă cititorule!

Te invit să citești, înainte de toate, cele câteva rânduri de mai jos.

PLUS are convingerea că o promisiune politică responsabilă pentru România vine din viziunea pe care o proiectăm despre România de mâine. Programul Politic PLUS, prezentat în documentul România posibilă, prezintă aspirațiile partidului nostru, cu gândul la ceea ce ne dorim să se realizeze cât mai curând posibil:

Ne dorim o țară în care fiecare dintre noi să aibă o viață de calitate, construită de cetățeni activi și responsabili, care își aduc contribuția la realizarea și menținerea unor comunități deschise și solidare. Pentru asta, avem nevoie de un stat responsabil, care să asigure cadrul și sprijinul necesar pentru construirea unei Românii prospere, cu loc și identitate bine definite în UE.

De 30 de ani, fiecare partid sau alianță politică ce s-a perindat la putere a promis programe de măsuri ce urmau a fi luate și mai toate sunau bine pe hârtie: prosperitate, creștere economică, pensii mai mari, investiții în infrastructură și economie. Doar că prea puține dintre efectele pozitive ale acestor măsuri au ajuns să fie simțite de noi toți. Prin comparație cu potențialul real al României, toți am simțit că ceea ce am realizat reprezintă prea puțin și s-a făcut prea lent.

Noi, cei din PLUS, credem că primul lucru pe care trebuie să-l afirmăm cu claritate este viziunea despre România de mâine. Măsurile practice sunt importante și utile doar dacă sunt trepte către un viitor pe care ni-l dorim și pe care îl putem descrie împreună, altminteri vor rămâne doar pași rătăciți pe drumul spre nicăieri. Trebuie mai întâi să descriem România pe care ne-o dorim, patria din care nu vom mai vrea să plecăm, țara de care ne simțim cu adevărat legați sufletește. Abia apoi vom putea gândi împreună măsurile care ne vor duce acolo. Pentru că e inutil să-ți numeri pașii dacă nu știi încotro te îndrepți.

Chiar dacă viziunea PLUS, obiectivele și direcțiile de acțiune din următoarele capitole au fost construite înainte de criza globală provocată de pandemia COVID19, credem că ceea ce proiectăm pentru viitorul României în aceste pagini rămâne valabil. Da, suntem conștienți că eforturile necesare pentru a realiza ceea ce ne dorim pentru viitor vor fi semnificativ mai mari de acum încolo. Dar suntem mai convinși ca oricând că a merge pe calea dezvoltării durabile, cu măsuri ferme care să asigure o viață de calitate, este singura cale pentru ca România să rămână puternică în fața oricăror provocări pe care viitorul ni le va aduce. 

În cele ce urmează veți găsi viziunea PLUS pentru Reforma statutului, justiție și siguranță publică. Pentru a realiza viziunea, orice acțiune și decizie ar trebui să fie ghidate de principiile prezentate la începutul capitolului, respectarea acestora reprezentând standardul minim obligatoriu pentru cei ce activează în acest domeniu. Obiectivele prezintă principalele ținte ce ar trebui atinse astfel încât, cumulat să contribuie la realizarea viziunii. Iar direcțiile de acțiune indică ce avem de planificat în detaliu, de transpus în pachete de măsuri de-a lungul următoarelor perioade de guvernare pentru a realiza obiectivele.

Ceea ce urmează are rol de busolă construită pe principii solide cu scopul de a ne orienta în planificarea și realizarea programelor de guvernare, ca urmare, NU vă așteptați în ceea ce citiți mai jos la măsuri concrete ce pot fi întreprinse din prima zi de guvernare sau la idei de program de guvernare cu soluții precise. Viziunea, obiectivele și direcțiile de acțiune formulate constituie punctul de plecare și cadrul pentru viitoarele măsuri concrete din programele de guvernare astfel încât să ne îndreptăm cu acțiuni coerente spre realizarea viziunii PLUS pentru România în următorii 10 ani.

România Posibilă este un document de viziune, promisiunea PLUS făcută cetățenilor țării: acțiunile membrilor PLUS, acțiunile partidului vor respecta acest cadru definitoriu pentru identitatea noastră. În același timp, ne angajăm să îmbunătățim continuu acest cadru prin dialog și dezbateri între membri și cu toți cei interesați de o viziune coerentă pentru țara noastră!

 

Context

În România, în relațiile dintre puterile statului sau din interiorul lor există zone neclare cu competențe suprapuse care, în lipsa unei culturi politice a coabitării și negocierii, stau la originea a numeroase conflicte instituționale și situații de criză. Avem de-a face, în acest moment, cu un dezechilibru în favoarea puterii legislative care, din principal reprezentant al voinței populare, a devenit un centru de susținere a unor interese particulare de tip oligarhic, având tendința clară de a se substitui atât puterii executive, cât și puterii judecătorești: șantajarea permanentă a președintelui cu inițierea procedurii suspendării, blocarea urmăririi penale a miniștrilor ori a arestării preventive a parlamentarilor, tendința de a controla direct instituții desemnate să lupte împotriva corupției prin modificarea legislației privind organizarea judiciară sau chiar prin modificarea legislației penale.

Modificările succesive aduse în perioada 2017-2019 Legilor Justiției, Codului Penal și Codului de Procedură Penală au slăbit semnificativ capacitatea sistemului de justiție de a-și îndeplini una dintre misiunile sale principale: garantarea siguranței cetățeanului. În acest context, devin urgente garantarea independenței justiției și reclădirea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar, astfel încât acesta să funcționeze în interesul lor fie că este vorba de soluționarea cu celeritate a litigiilor civile și comerciale, fie de aplicarea sancțiunilor penale, prevenind astfel repetarea în viitor a unor fapte similare celor pedepsite.

Un pericol major pentru siguranța cetățeanului îl reprezintă criminalitatea organizată, concretizată în activitățile infracționale derulate de grupările profilate pe trafic de droguri, trafic de persoane și criminalitate cibernetică, contrafacere și atingere a proprietății intelectuale. Alături de acestea, grupările care acționează în domeniul economico-financiar (evaziune fiscală, contrabandă, tranzacții ilegale, spălare de bani) și al contractelor cu autorități și instituții publice constituie la rândul lor un pericol pentru ordinea și siguranța publică, fiind factori de proliferare a economiei nefiscalizate și corupției. În aceste condiții și în contextul apartenenței și participării active a României în cadrul structurilor europene și euroatlantice, siguranța cetățenilor și ordinea publică reprezintă obiective fundamentale ale guvernării.

Viziune

Ne dorim un stat responsabil față de comunitatea cetățenilor săi, fondat pe respectarea libertății individuale și a demnității umane, care este atașat valorilor democrației europene, care funcționează în acord cu supremația legii și care promovează patriotismul civic drept liant al națiunii. Justiția independentă și limitarea oricăror interferențe ale politicului din calea realizării actului de justiție sunt o parte esențială a unui astfel de stat. Totodată, România are nevoie de un sistem de ordine și siguranță publică integru, profesionist, coerent și eficient în acțiunea sa, responsabil și depolitizat, orientat către nevoia de siguranță a cetățeanului și apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept.

Principii

Reforma statului

Obiectiv: REFORMA CONSTITUȚIONALĂ ȘI ECHILIBRUL PUTERILOR

România trebuie să fie un stat democratic, care să asigure reprezentativitatea puterii legislative, eficiența puterii executive și independența puterii judecătorești.

Evitarea unor crize constituționale, ce ar putea duce la conflicte între puterile statului și la încercarea oricăreia dintre acestea de a prevala asupra celorlalte.

Cele trei puteri trebuie să funcționeze în echilibru, pe baza principiilor cooperării loiale și a controlului reciproc.

Direcții de acțiune:

  1. Obligatoriu, în cazul în care demiterea președintelui, inițiată de către majoritatea parlamentară, este respinsă de către cetățeni prin referendum. Pe de-o parte, o astfel de situație denotă o ruptură între percepția majorității parlamentarilor și cea a majorității cetățenilor cu privire la conflictul constituțional existent și, implicit, o delegitimare a majorității parlamentare. În același timp, procedura suspendării președintelui a devenit un permanent instrument de amenințare a șefului statului de către majoritatea parlamentară ostilă, în ciuda includerii sale în legea fundamentală doar pentru cazul „săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției” (art. 95).
  2. Opțional, în cazul adoptării unei moțiuni de cenzură. Actualele prevederi constituționale presupun o procedură extrem de greoaie pentru dizolvarea Parlamentului, motiv pentru care aceasta nu a fost niciodată folosită în cele aproape trei decenii de la adoptarea Constituției. În schimb, propunem ca președintele să poată dizolva Parlamentul în cazul în care este adoptată o moțiune de cenzură, manifestarea cel mai des întâlnită a modificării majorității parlamentare. În același timp, o astfel de măsură ar asigura o responsabilizare a parlamentarilor în momentul votării moțiunilor de cenzură și, implicit, o mai mare stabilitate a Guvernului.

- 3 judecători constituționali vor fi desemnați de către colegiul de conducere al ÎCCJ, 3 judecători vor fi desemnați de către camerele reunite ale Parlamentului, iar ceilalți 3 judecători vor fi desemnați de către președinte.

- Va fi instituită drept etapă obligatorie în desemnarea celor 9 judecători obținerea unui aviz favorabil din partea unei comisii de specialiști instituită de către Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, propunem introducerea la nivel constituțional a desemnării Avocatului Poporului ca urmare a colaborării între cele două instituții reprezentative la nivel național, președintele și Parlamentul. Astfel, propunerea pentru funcția de Avocat al Poporului va fi realizată de către președintele României, supusă spre avizare unei comisii de specialiști instituită de către Consiliul Superior al Magistraturii și, în final, aprobată de către Parlament.

Obiectiv: REFORMA ELECTORALĂ

Direcții de acțiune:

Reforma administrației publice

CONTEXT

Cadrul legislativ determinat de legislația primară și secundară este inconsistent ca structură și de slabă calitate din cauza transpunerii politicilor într-un număr uriaș de acte normative, cu prevederi neclare, excepții și derogări, care distrug predictibilitatea regulilor, și a utilizării excesive a ordonanțelor de urgență, care induc instabilitate legislativă. Politicile publice sunt realizate în mod discreționar, personalizat și fragmentat, cu ignorarea resurselor bugetare, fără evaluări ex-ante obiective, studii de impact sau un cadru de măsurare a performanței în raport cu resursele utilizate. Resursele umane din administrația publică nu sunt recrutate, promovate și evaluate pe bază de merit. Procesul de recrutare este puternic clientelizat pe baza nepotismului și a loialității politice. Pentru ocuparea posturilor se folosește în mod excesiv transferul și numirea temporară pentru a ocoli ocuparea prin concurs. Tendința este de a scoate din sistemul unitar al funcției publice personalul care lucrează în administrația publică locală pentru a-l subordona mai ușor primarilor și președinților de CJ. Promovarea personalului se face ad-hoc, și nu pe baza unui sistem de evaluare cu efecte directe asupra carierei, inclusiv demitere. Formarea continuă este limitată și axată aproape exclusiv pe actualizarea cunoștințelor de legislație. Agenția Națională a Funcționarilor Publici – structura centralizată de management al resurselor umane – are un mandat instituțional neclar. România oferă servicii publice de slabă calitate raportată la costurile în timp și bani plătite de cetățeni și antreprenori.

Administrația publică este preponderent reactivă la nevoile cetățenilor și mediului de afaceri, transparența și responsabilitatea în gestionarea resurselor publice sunt deficitare. România se confruntă cu o administrație publică locală fragmentată, ineficientă, cu o fiscalitate locală neconsolidată în lipsa stimulentelor, iar finanțarea este politizată, discreționară și netransparentă, în special cea locală, de la bugetul de stat (ex. Programul Național de Dezvoltare Locală PNLD2), și fără elemente minimale de asigurare a performanței, care conduc la: risipa resurselor publice naționale pe proiecte de investiții locale ineficiente; oportunități și tentații pentru deturnarea de fonduri publice în buzunare private și de partid; evitarea accesării fondurilor europene. Sub guvernarea PSD-ALDE a avut loc deprofesionalizarea și politizarea Ministerului Afacerilor Interne, fenomene care au condus la o scădere continuă a calității serviciilor prestate în slujba cetățenilor și la lipsa de încredere și respect a societății față de organele abilitate să asigure ordinea și siguranța publică.

Administrației publice îi lipsește, de asemenea, capacitatea de inovare și de dezvoltare creativă pentru a transforma România într-o țară care să performeze și în care proprii cetățeni să prospere. O economie poate fi competitivă doar cu o adminstrație competitivă.

VIZIUNE

O administrație publică depolitizată, eficientă și responsabilă, capabilă de îmbunătățire continuă, care oferă servicii accesibile și de calitate cetățenilor și mediului de afaceri din România, pentru a contribui la bunăstarea tuturor și la consolidarea coeziunii sociale.

PRINCIPII

Principiile pe care se sprijină programul politic PLUS în acest domeniu sunt principiile spațiului administrativ european:

Obiectiv: CADRU LEGISLATIV ȘI POLITICI PUBLICE

Ne dorim o Românie cu o administrație publică integră și competentă, a cărei activitate să fie ghidată de reguli unitare, coerente și simplificate, care să poată oferi:

  1. Predictibilitate și coordonare a actelor de guvernare, rezultate din cooperarea inter-sectorială și planificarea anuală și multianuală, prin claritatea mandatelor și a funcțiilor instituțiilor publice.
  2. Accesibilitate și deschidere pentru consultarea și participarea cetățenilor, a factorilor interesați din societatea civilă și din sectorul privat, în elaborarea și implementarea politicilor publice.

Direcții de acțiune:

Obiectiv: MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Ne dorim o Românie cu o administrație publică integră și competentă, care să reușească să gestioneze cu eficiență și echitabil servicii publice de calitate, prin profesionalizare și stabilitate, susținute de un sistem meritocratic de management al resurselor umane.

Direcții de acțiune:

Obiectiv: SERVICII PUBLICE

Ne dorim o Românie cu o administrație publică integră și competentă, care să reușească:

  1. Să gestioneze cu eficiență și echitabil servicii publice de calitate, prin simplificare și raționalizare a procedurilor și a modului de funcționare în interacțiunea cu cetățenii și mediul de afaceri.
  2. Să devină un model de bune practici prin crearea unei infrastructuri care să asigure inovarea continuă a serviciilor publice, prin adaptarea acestora la nevoile și cerințele cetățenilor.

Direcții de acțiune:

Obiectiv: ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

Ne dorim o Românie cu o administrație publică locală integră și competentă, care să acționeze pe baza principiilor solidarității și cooperării teritoriale, care să câștige respectul și încrederea cetățenilor prin onestitate și transparență în gestionarea resurselor publice în interes local, prin servicii publice de calitate, onorarea promisiunilor și asumarea rezultatelor activităților.

Direcții de acțiune:

  1. Consolidarea componentei de venituri proprii a bugetelor locale, prin stabilizarea numărului și tipurilor de impozite și taxe locale și a altor venituri fiscale și nefiscale; lărgirea bazei fiscale specifice taxelor și impozitelor locale; trecerea la calcularea impozitului pe proprietatea imobiliară a persoanelor fizice pornindu-se de la valoarea de piață a acesteia.
  2. Stabilitatea și predictibilitatea sistemului de transferuri inter-guvernamentale. Componentele de bază ale acestuia vor rămâne impozitul pe venit partajat și transferurile de echilibrare. Sistemul de partajare a impozitului pe venit va trebui să fie stabil, predictibil, să stimuleze dezvoltarea economică locală și să țină cont în același timp de decalajele de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale țării și dintre urban și rural, permițând astfel echilibrarea resurselor alocate administrației locale. Transferurile de echilibrare trebuie să fie alocate transparent și predictibil, exclusiv pe bază de formulă – este nevoie de un sistem care să asigure resurse suficiente tuturor comunităților, care să încurajeze cooperarea inter-comunală și eventual comasarea voluntară a micilor comunități rurale și care să nu se substituie efortului fiscal local.
  3. Transferurile condiționate trebuie să finanțeze numai serviciile publice care sunt furnizate împreună de administrația centrală și locală, iar formulele de alocare trebuie să țină cont de costurile reale pentru asigurarea unei calități corespunzătoare și de numărul de beneficiari.
  4. Implementarea reală și efectivă a unui sistem de bugetare multianuală pe bază de performanță. Instituirea unui sistem de indicatori de monitorizare și evaluare a performanței administrației publice locale.

Justiție

Obiective:

  1. Perioada 2017-2019 a presupus un regres semnificativ în ceea ce privește independența justiției și combaterea fenomenului infracțional, în special în domeniul corupției. Deși corectarea acestui regres este o prioritate, considerăm că sunt necesare și măsuri suplimentare de îmbunătățire a actului de justiție. Propunem modificarea legislației justiției și a legislației penale, astfel încât acestea să se armonizeze cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul rapoartelor MCV, GRECO și ale Comisiei de la Veneția.
  2. În mod contrar modificărilor realizate în perioada 2017-2019, ne dorim ca modificările aduse legislației din domeniul justiției să fie rezultatul unei analize de ansamblu, iar nu a urmăririi unor interese personale. Plecând de la prezentele propuneri, ne asumăm deschiderea unor dezbateri largi, organizate anterior adoptării modificărilor, incluzând atât reprezentanți ai magistraților, cât și ai mediului academic sau ai organizațiilor din societatea civilă. Orice modificări privind legislația penală trebuie să fie rezultatul unui consens, iar nu al impunerii de către o majoritate conjuncturală.

Direcții de acțiune:

Siguranța cetățeanului

Obiective: 

Direcții de acțiune: