Cetățenie activă

Introducere

Dragă cititorule!

Te invit să citești, înainte de toate, cele câteva rânduri de mai jos.

PLUS are convingerea că o promisiune politică responsabilă pentru România vine din viziunea pe care o proiectăm despre România de mâine. Programul Politic PLUS, prezentat în documentul România posibilă, prezintă aspirațiile partidului nostru, cu gândul la ceea ce ne dorim să se realizeze cât mai curând posibil:

Ne dorim o țară în care fiecare dintre noi să aibă o viață de calitate, construită de cetățeni activi și responsabili, care își aduc contribuția la realizarea și menținerea unor comunități deschise și solidare. Pentru asta, avem nevoie de un stat responsabil, care să asigure cadrul și sprijinul necesar pentru construirea unei Românii prospere, cu loc și identitate bine definite în UE.

De 30 de ani, fiecare partid sau alianță politică ce s-a perindat la putere a promis programe de măsuri ce urmau a fi luate și mai toate sunau bine pe hârtie: prosperitate, creștere economică, pensii mai mari, investiții în infrastructură și economie. Doar că prea puține dintre efectele pozitive ale acestor măsuri au ajuns să fie simțite de noi toți. Prin comparație cu potențialul real al României, toți am simțit că ceea ce am realizat reprezintă prea puțin și s-a făcut prea lent.

Noi, cei din PLUS, credem că primul lucru pe care trebuie să-l afirmăm cu claritate este viziunea despre România de mâine. Măsurile practice sunt importante și utile doar dacă sunt trepte către un viitor pe care ni-l dorim și pe care îl putem descrie împreună, altminteri vor rămâne doar pași rătăciți pe drumul spre nicăieri. Trebuie mai întâi să descriem România pe care ne-o dorim, patria din care nu vom mai vrea să plecăm, țara de care ne simțim cu adevărat legați sufletește. Abia apoi vom putea gândi împreună măsurile care ne vor duce acolo. Pentru că e inutil să-ți numeri pașii dacă nu știi încotro te îndrepți.

Chiar dacă viziunea PLUS, obiectivele și direcțiile de acțiune din următoarele capitole au fost construite înainte de criza globală provocată de pandemia COVID19, credem că ceea ce proiectăm pentru viitorul României în aceste pagini rămâne valabil. Da, suntem conștienți că eforturile necesare pentru a realiza ceea ce ne dorim pentru viitor vor fi semnificativ mai mari de acum încolo. Dar suntem mai convinși ca oricând că a merge pe calea dezvoltării durabile, cu măsuri ferme care să asigure o viață de calitate, este singura cale pentru ca România să rămână puternică în fața oricăror provocări pe care viitorul ni le va aduce. 

În cele ce urmează veți găsi viziunea PLUS pentru Cetățenie activă. Pentru a realiza viziunea, orice acțiune și decizie ar trebui să fie ghidate de principiile prezentate la începutul capitolului, respectarea acestora reprezentând standardul minim obligatoriu pentru cei ce activează în acest domeniu. Obiectivele prezintă principalele ținte ce ar trebui atinse astfel încât, cumulat să contribuie la realizarea viziunii. Iar direcțiile de acțiune indică ce avem de planificat în detaliu, de transpus în pachete de măsuri de-a lungul următoarelor perioade de guvernare pentru a realiza obiectivele.

Ceea ce urmează are rol de busolă construită pe principii solide cu scopul de a ne orienta în planificarea și realizarea programelor de guvernare, ca urmare, NU vă așteptați în ceea ce citiți mai jos la măsuri concrete ce pot fi întreprinse din prima zi de guvernare sau la idei de program de guvernare cu soluții precise. Viziunea, obiectivele și direcțiile de acțiune formulate constituie punctul de plecare și cadrul pentru viitoarele măsuri concrete din programele de guvernare astfel încât să ne îndreptăm cu acțiuni coerente spre realizarea viziunii PLUS pentru România în următorii 10 ani.  

România Posibilă este un document de viziune, promisiunea PLUS făcută cetățenilor țării: acțiunile membrilor PLUS, acțiunile partidului vor respecta acest cadru definitoriu pentru identitatea noastră. În același timp, ne angajăm să îmbunătățim continuu acest cadru prin dialog și dezbateri între membri și cu toți cei interesați de o viziune coerentă pentru țara noastră!

Context

În viziunea PLUS, o societate întemeiată pe valori democratice are nevoie deopotrivă de un stat responsabil, cu o guvernare participativă realizată alături de cetățeni, și de o societate civilă puternică, formată din cetățeni și structuri neguvernamentale (atât din sectorul profit, cât și non-profit) care participă activ în viața comunității. Cele două aspecte se sprijină și se echilibrează reciproc, având drept rezultat final asigurarea unei vieți de calitate.

Cetățenia activă poate fi definită ca participarea în viața comunității prin implicarea în luarea de decizii cu privire la viitorul său și în punerea în practică a deciziilor luate. În acest sens este nevoie de asigurarea echilibrului dintre drepturile și îndatoririle membrilor societății pe care aceștia și le asumă, acționând proactiv și în mod solidar cu cei din jurul lor pentru ca acestea să fie aplicate și respectate. Formele de implicare ca cetățean activ pot varia de la voluntariat și implicare în organizații neguvernamentale la campanii, petiții, advocacy, participare la vot sau protest.

Statutul de cetățean presupune o serie de drepturi, dar și de responsabilități. Astfel cetățenii români beneficiază de drepturile prevăzute în Constituția României (Titlul II – Drepturile, Libertățile și Îndatoririle Fundamentale), dar și de cele prevăzute de tratatele internaționale la care România a aderat (Drepturile Omului conform Declarației Universale a Drepturilor Omului, în bună parte preluate, de altfel, în Constituție) sau obligațiile care derivă ca urmare a statutului României de stat membru al Uniunii Europene (de ex. Pilonul European al Drepturilor Sociale). În ceea ce privește obligațiile, acestea sunt legate în special de respectarea legii ca membru al unui stat de drept, contribuția prin taxe și impozite la finanțele publice, apărarea țării și respectarea drepturilor și libertăților celorlalți cetățeni.

Din perspectivă politică, o guvernare eficientă presupune deservirea publicului și a cetățeanului prin asigurarea unui cadru în care fiecare cetățean, grup sau organizație are posibilitatea să contribuie la asigurarea unei bunăstări generale și sustenabile. Rolul unui partid politic, precum PLUS, este acela de a dezvolta un pachet de politici publice (legi, reglementări, strategii) prin care cetățenii și actorii non politici să contribuie la progresul comunității lor cu încredere că rolul lor va fi respectat și recunoscut.

Fără a fi perfecte, societățile democratice oferă totuși marele avantaj că formele lor de guvernare sunt ghidate de un mecanism activ de control și echilibru. Acesta constă în separarea puterilor în stat sub forma unei democrații reprezentative în care cetățenii își aleg reprezentanții, care pot fi, la rândul lor, controlați prin instituții specifice. În momentul în care și această separare devine dezechilibrată, așa cum s-a întâmplat în România ultimilor ani, următorul nivel de control și echilibru este dat de cetățeni prin mecanisme de democrație participativă sau directă (manifestată, în România, prin protestele publice). Fără a diminua importanța protestului, trebuie subliniat, însă, că acesta este ultima formă de exprimare pentru a atrage atenția asupra derapajelor democratice. Până a ajunge în acest punct, cetățenii activi sunt însăși inima democrației, manifestându-și atât rolul de veritabil câine de pază cât și de constructori ai comunității în fiecare zi.

Pentru ca o societate democratică să fie funcțională, este nevoie de ambele tipuri de manifestare: reprezentativă (în special la nivel național) și participativă (în special în situații de criză sau la nivel de grupuri restrânse). Iar pentru ca ambele forme de democrație să devină realitate și să ofere o guvernare eficientă, este nevoie de un număr cât mai mare de cetățeni activi implicați la toate nivelurile: local, regional, național sau internațional.

Gradul de încredere în autoritatea publică ajunge la un nivel foarte scăzut pentru că, uneori, chiar structurile decizionale sunt cele care nu respectă o serie de drepturi cetățenești, precum consultarea și implicarea cetățenilor și actorilor sociali în elaborarea de politici publice. În perioada următoare, PLUS își propune reconstruirea unui cerc al încrederii plecând de la primul pas: politici publice realizate nu doar pentru cetățeni, ci și cu sprijinul cetățenilor prin respectarea principiilor de participare publică.

Cetățenia activă ca sistem viu și funcțional

În sens clasic, un ecosistem reprezintă ansamblul format din totalitatea organismelor dintr-un areal și cumulul factorilor aflați în natură care asigură existența acestora. În contextul cetățeniei active, un ecosistem este un ansamblu dat de comunitățile formate de cetățeni și structuri organizate care interacționează în societate, cumulul factorilor care asigură o viață activă a acestora precum și relațiile care se dezvoltă în interiorul și între comunități. Comunitatea este văzută ca un grup de oameni cu interese, nevoi sau norme de viață comune sau ca totalitatea locuitorilor unei localități, regiuni sau țări.

În centrul ecosistemului de cetățenie activă stă cetățeanul care se implică în comunitate și își asumă responsabilități atât pentru el, cât și pentru cei din jurul său, astfel încât împreună să aibă o viață de calitate. Pentru ca implicarea să fie cât mai eficientă, iar asumarea cât mai corectă, este nevoie, pe de o parte, ca cetățeanul să dețină competențele necesare (cunoștințe, abilități dar mai ales atitudini) precum și încredere bazate pe aspirații împărtășite și solidaritate, iar, pe de altă parte, să aibă la dispoziție resursele și spațiile de exprimare necesare.

Obiectivele și direcțiile de mai jos au drept scop dezvoltarea acestui ecosistem în care un număr din ce în ce mai mare de cetățeni să devină participanți activi și responsabili, sprijiniți atât de instituțiile autorității publice cu rol de promovare și implementare a politicilor publice orientate către cetățean, cât și de organizațiile societății civile și mediului privat care contribuie la bunăstarea cetățenilor, la monitorizarea și îmbunătățirea politicilor publice.

Pachetul de politici publice trebuie să fie ajustat în funcție de nevoile și interesele diferitelor categorii de cetățeni respectând principiul nediscriminării (de exemplu copiii, tinerii, adulții și vârstnicii au nevoie, interese și resurse diferite) și cel al disponibilității diferențiate de implicare a cetățenilor și organizațiilor din care aceștia fac parte.

Viziune

Construim România prin implicarea cetățenilor și pentru ei, odată cu ei. În acest sens vizăm crearea unui sistem viu al cetățeniei active care pune în centrul atenției sale cetățenii cărora li se încurajează aspirațiile, li se recunosc și li se formează competențele necesare, în care se investesc resursele de care este nevoie pentru a participa la viața comunității.

Principii

Obiective și direcții de acțiune

Obiectiv: Dezvoltarea unei conștiințe civice proactive (civicACTIV)

Direcții de acțiune:

Obiectiv: Reducerea distanței dintre cetățean și autoritățile publice (proACTIV)

Direcții de acțiune:

  1. Actualizarea legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public,
  2. Actualizarea legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică;

Obiectiv: Susținerea dezvoltării comunitare și a mediului asociativ (asociACTIV)

Direcții de acțiune:

  1. relaxarea și simplificarea cadrului de finanțare nerambursabilă prin modificarea legii 350/2005 a finanțării nerambursabile din fonduri publice și a mecanismelor de sponsorizare de către mediul privat,
  2. simplificarea condițiilor de creare și funcționare a unei organizații neguvernamentale prin adaptarea sau modificarea O.G. nr 26/2000 cu privire la asociații și fundații,
  3. facilitarea accesului grupurilor informale de cetățeni sau ale grupurilor de cartier la procesul decizional și finanțarea acestora pentru rezolvarea unor probleme comunitare specifice;

Obiectiv:  Promovarea solidarității ca valoare socială fundamentală care stă la baza dezvoltării sociale și implicării în comunitate (solidACTIV)

Direcții de acțiune:

  1. Tratatul privind Uniunea Europeană care specifică în Articolul 2 faptul că „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”[1]
  2. Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, unde este menționat chiar din preambul: „Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile și universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității; aceasta se întemeiază pe principiile democrației și statului de drept. Uniunea situează persoana în centrul acțiunii sale, instituind cetățenia Uniunii și creând un spațiu de libertate, securitate și justiție”. Totodată titlu nr. IV este dedicat solidarității (articolele 27 – 38)[2].

Obiectiv: Susținerea aspirațiilor și dezvoltarea competențelor necesare cetățenilor activi (transformACTIV)

Direcții de acțiune:

  1. stimularea abilităților de gândire critică și de implicare în comunitate,
  2. înțelegerea mecanismelor de decizie și vot care să poată fi preluate ușor în școală și de către actorii din învățământul non-formal pentru a fi folosite în activități educative;

Obiectiv: Corelarea politicilor din domeniile social, sănătate, educație, cultură, tineret, sport (corACTIV)

Direcții de acțiune:

Obiectiv: Valorificarea potențialului vârstnicilor și tinerilor ca cetățeni activi (valorACTIV)

Direcții de acțiune:

  1. centre comunitare sau spații existente și transformarea lor în centre comunitare din cadrul muzeelor, bibliotecilor, așezămintelor culturale etc. pentru vârstnici
  2. identificarea de spații alternative și centre de tineret pentru activități de tineret atât în spații deschise, cât și în clădiri (parcuri, centre de agrement, cluburi, muzee, biblioteci, centre comunitare etc.).

 

[1] Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (https://eur-lex.europa.eu/ legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12012M%2FTXT)

[2]  Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A12012P%2FTXT)               

[3] Un document util pentru dezvoltarea lor poate fi Cadrul de Referință al Competențelor pentru Cultură Democratică, Consiliul Europei, 2018

[4] Referințe la https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1062