Reacție la scrisoarea CE privind tăierile ilegale

Astăzi Comisia Europeană a remis o scrisoare oficială prin care îndeamnă România să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice companiilor din sectorul lemnului să producă și să introducă pe piața UE produse obținute din bușteni recoltați în mod ilegal. În mod concret, Comisia atrage atenția că autoritățile s-au dovedit incapabile să monitorizeze eficient și să sancționeze operatorii economici care introduc pe piață lemn recoltat ilegal.
Ne amintim cu toții că în 2016, în timpul guvernării Cioloș, au fost făcuți pași importanți pentru a demara implementarea unui sistem eficient de monitorizare: a fost dezvoltat instrumentul Radarul Pădurilor pentru a implica în mod activ cetățenii, a fost creat Inspectorul Pădurilor ca platformă de monitorizare a exploatărilor forestiere, incluzând un sistem de alertare bazat pe imagini satelitare, sistemul SUMAL a intrat într-un proces de reproiectare pentru a deveni mai eficient. Doar că din 2017, după instalarea guvernelor PSD, proiectele au stagnat sau chiar au fost anulate complet. Miniștrii Apelor și Pădurilor care s-au succedat în multele guverne instalate și apoi date jos de către PSD nu doar că au ignorat problema implementării regulamentului UE, ci unii dintre ei chiar au oprit proiectele începute și au întrerupt funcționarea instrumentelor deja implementate.
Aparent, în prezent se derulează un proiect de optimizare a SUMAL, aplicația prin care se face monitorizarea circulației lemnului în România, prin colaborarea cu STS. Termenele de finalizare și de implementare ale acestuia sunt necunoscute, iar asigurările date de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au un grad foarte scăzut de credibilitate după ce promisiunile de a implementa o aplicație mai performantă până la jumătatea lui 2019 au fost încălcate. Chiar dacă aplicația va fi într-un final implementată, există dubii serioase că ea va fi capabilă să sprijine monitorizarea și sancționarea celor care pun pe piață lemn recoltat ilegal. Problemele sunt mult mai profunde și necesită soluții mai complexe decât o simplă platformă digitală.
Primul pas este transparentizarea pieței lemnului din România. Recentele statistici prezentate de Inventarul Național Forestier, aflat la finele celui de-al doilea ciclu de măsurători, demonstrează cu claritate că există o piață neagră a lemnului. Punând cap la cap cifrele din statisticile oficiale referitoare pe de o parte la consumul de masă lemnoasă în industria de prelucrare și pe de altă parte numărul de gospodării care folosesc lemnul ca sursă de energie, devine evidentă discrepanța dintre aceste cifre și volumul oficial de lemn exploatat anual la nivel național. Există o cantitate deloc neglijabilă, potențial de ordinul milioanelor de metri cubi, care se trafichează prin rețele ilegale, generând evaziune fiscală și corupție. Câtă vreme nu vom ști adevărul despre consumul real de lemn al României, în industrie și pentru uz casnic, piața neagră va exista și va căuta noi metode de ocolire a legii sau de eludare a sistemului de sancțiuni.
În al doilea rând, un control eficient al circulației și comercializării lemnului în România trebuie să înceapă cu regândirea modalităților de punere pe piață. Actualul sistem, bazat pe vânzarea lemnului pe picior, este ineficient și generator de erori și corupție. Nu există nici un mecanism de control serios asupra veridicității volumelor estimate prin actele de punere în valoare, acesta fiind primul punct dintr-un lanț de slăbiciuni ale actualului proces de exploatare și comercializare a lemnului. De altfel dovada acestor probleme se regăsește în chiar datele actuale ale SUMAL: foarte multe exploatări raportează la finalul lucrărilor un volum de buștean transportat cu avize care este egal cu volumul actului de punere în valoare, ca și cum arborii nu ar fi avut crăci, lemn de foc sau depreciat.
În al treilea rând trebuie stopate practicile curente ale celor care sunt implicați în exploatarea și transportul lemnului. Este de notorietate faptul că se solicită avize de transport cu perioadă lungă de valabilitate, uneori chiar și de 24 de ore, pentru transporturi care durează maxim 2-3 ore. Intenția e clară: utilizarea aceluiași aviz de mai multe ori, astfel încât la un control să nu se poată depista că lemnul e recoltat ilegal. Soluția este obligativitatea echipării camioanelor care fac transport de material lemnos cu GPS și împerecherea fiecărui document de transport cu identificatorul mașinii pentru a face imposibilă utilizarea avizului de mai multe ori.
În fine, este nevoie de revizuirea modului de monitorizare a lemnului provenit din afara fondului forestier, de pe pășunile împădurite sau alte proprietăți private. Proprietarul nu trebuie împiedicat să beneficieze de bunurile sale, inclusiv prin recoltare de lemn, dar este necesar un mecanism simplu și eficient de evidență a volumelor puse în circulație și consum din astfel de surse.
Toate aceste aspecte implică un efort conjugat și o asumare explicită a responsabilității la nivelul autorităților statului, de la guvern și parlament până la administratorii de fond forestier, pentru a corecta reglementările, procedurile și normele aplicate în materie de punere în piață și transport a lemnului. Cu excepția proiectelor începute în 2016, dar stopate ulterior de către guvernările PSD, până acum nu a existat nici o dovadă clară a dorinței de a aborda serios problema tăierilor ilegale în România. De fiecare dată soluțiile au fost cosmetizări ineficiente, menite să distragă atenția publică și să camufleze problemele profunde ale exploatării și comercializării lemnului.
Oare și de această dată vom asista la o soluție cosmetică?
12 febr 2020
CNPP PLUS
GL Mediu și resurse naturale