Măsurile adoptate de Ministerul Mediului privind suspendarea exploatărilor forestiere ridică semne de întrebare

În plină pandemie cauzată de COVID-19, avem un subiect în prim-planul presei: intensificarea tăierilor ilegale de lemn. Diverse publicații și anumite ONG-uri de mediu susțin că, pe fondul preocupării autorităților pentru criza din sănătate și profitând de măsurile de limitare a mobilității cetățenilor, mafia lemnului și-a intensificat acțiunile de tăiere ilegală a lemnului.

Dovada ar fi, spun aceștia, numărul mare de avize de transport emise de SUMAL (sistemul de urmărire a circulației lemnului), pe baza solicitării agenților economici care fac exploatare, precum și observațiile unor cetățeni vigilenți care semnalează că agenții de exploatare au început „să mișune ca furnicile prin pădure, știind că cetățenii nu îi mai pot supraveghea”. Ca urmare a acestor pseudo-informații, Guvernul României ia în considerare suspendarea exploatărilor forestiere, o măsură care sancționează un întreg sector economic fără nicio analiză temeinică.

După cum știm, SUMAL emite avize doar pentru parchete autorizate, deci pentru exploatări legale. Creșterea numărului de avize emise indică o intensificare a activităților legale, iar pentru a constata că avizele se folosesc și pentru lemn exploatat ilegal este nevoie de analize serioase, nu doar de niște opinii emise în social media.

Singurul efect evident și notabil al opririi lucrărilor legate de exploatarea pădurilor va fi că o cantitate nedeterminată de lemn, care a fost deja tăiat, va rămâne în pădure să putrezească, iar angajații sectorului forestier vor îngroșa rândurile șomerilor.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor reacționează prompt la aceste semnale venite prin presă și instituie mai multe măsuri. Prin intermediul celei mai recente ordonanțe militare, Gărzile Forestiere se implică alături de MAI și Ministerul Apărării în verificarea transporturilor de lemn în punctele de control instituite pentru cu totul alte scopuri. Mai mult, decide printr-un ordin de ministru să retragă certificatul de atestare a firmelor de exploatare „dacă sunt constatate tăieri ilegale în parchete neautorizate la care exploatarea s-a realizat de operatorul economic […]” (OM 465 / 24 martie 2020). În fine, prin canalul de social media al unui ONG de mediu, suntem informați că astăzi ministrul va discuta cu ROMSILVA despre suspendarea exploatărilor pe durata stării de urgență. Toate aceste măsuri ridică o serie de semne de întrebare.

  1. Lipsesc analizele serioase legate de eventuala intensificare a tăierilor ilegale
  • Nu știm dacă s-au făcut analize complete asupra numărului de avize emise în ultima perioadă. Nu știm dacă este într-adevăr vorba de creșterea numărului de transporturi de la pădure spre depozite sau de la depozite spre alte destinații.
  • Nu știm dacă intensificarea emiterii avizelor nu este legată de faptul că se apropie închiderea sezonului de exploatare la produse principale (15-30 aprilie) și cu graba de a scoate lemnul din pădure înainte de acest termen.
  • Nu știm pe ce se bazează constatările cu privire la intensificarea activităților ilegale în păduri în contextul în care majoritatea oamenilor sunt mai degrabă preocupați de propriile gospodării și de asigurarea hranei acum și în viitor.

Ce ar trebui făcut:

  • analizarea datelor din SUMAL și compararea situației din acest an cu anii trecuți pentru a vedea dacă sunt tendințe îngrijorătoare;
  • verificări prin sondaj ale parchetelor de exploatare pentru firmele care au înregistrat cele mai mari intensificări ale transporturilor de lemn în ultima perioadă de timp;
  • prezentarea publică a rezultatelor acestor analize și investigații.
  1. Sectorul forestier autohton este singurul din economie care primește un vot de blam de la Guvern, în timp ce toate celelalte primesc mesaje de susținere
  • Aproximativ 60-70% din firmele din sectorul forestier au oprit activitatea. Chiar dacă ar dori, nu mai au cui să livreze.
  • Piețele sunt în acest moment complet căzute, nimeni nu mai cumpără lemn. Lemn de foc nu se mai vinde și, în general, nu mai există un interes pentru lemn. Consumatorii finali nu sunt preocupați de achizițiile în bunuri de lungă folosință, iar reculul în piață este rapid și brutal. Lemn pe picior aproape nu se mai cumpără de către firmele de exploatare. Mai mult de jumătate din cantitatea de lemn fasonat s-a cumpărat la prețul de pornire al licitației, iar cumpărătorii nu se grăbesc să ridice marfa, rezervându-și dreptul de a renunța la ea.
  • La finalul crizei, firmele autohtone se vor afla la mila marilor companii care vor dicta prețurile într-o piață în care foarte probabil alți jucători internaționali (de pildă Ucraina și China) vor arunca lemn în piață la prețuri de dumping.

Ce ar trebui făcut:

  • inițierea unui dialog cu actorii sectorului forestier pentru a identifica modalitățile prin care se poate menține activitatea la parametrii posibili în contextul economic actual;
  • transmiterea unui mesaj de susținere pentru sectorul forestier egal ca intensitate și angajament cu cel luat față de toate celelalte sectoare ale economiei (pe principiul „nu lăsăm pe nimeni în urmă”);
  • pregătirea unui plan sectorial de revenire în piața națională și internațională imediat ce condițiile o vor permite.
  1. Asocierea Gărzilor Forestiere cu echipajele MAI și MApN nu contribuie la o mai bună eficiență a controalelor.
  • Contribuția unui polițist sau militar la executarea controlului este pur decorativă, neputând aduce vreun aport suplimentar față de orice alt control uzual al transporturilor de lemn.
  • În mod normal, cei ce fac astfel de controale sunt oricum însoțiți de un polițist pentru a avea dreptul de a opri vehiculele de transport, iar analiza actelor și a încărcăturii nu este o chestiune de competența poliției sau Armatei.

Ce ar trebui făcut:

  • derularea controalelor circulației materialului lemnos fără implicarea personalului MApN, conform cu reglementările în vigoare;
  • rigurozitate și severitate maximă în aplicarea legii.
  1. Retragerea certificatului de atestare a firmelor de exploatare este o problemă mult mai complicată din punct de vedere juridic.
  • Cu excepția cazului în care agentul economic este prins în flagrant în timp ce execută tăierea ilegală, este imposibil de demonstrat vinovăția sa, putându-se prevala de faptul că ilegalitatea a fost comisă de un terț.
  • Chiar dacă responsabilitatea materială a tăierii ilegale este a sa, comiterea faptei nu îi este juridic imputabilă, deci poate acționa în justiție cu șanse foarte mari de a câștiga procesul și de a solicita despăgubiri.

Ce ar trebui făcut:

  • Menținerea măsurii de retragere a certificatului de atestare pentru firmele de exploatare care au încălcat în mod evident legislația în vigoare, dar cu clarificarea juridică impecabilă a situațiilor în care retragerea este aplicată.
  1. Ordinul 465 /24.03.2020 conține ambiguități juridice care vor genera complicații ulterioare
  • Exprimarea din OM 465/24 martie 2020 este extrem de ambiguă: se retrage certificatul de atestare „dacă sunt constatate tăieri ilegale în parchete neautorizatela care exploatarea s-a realizat de operatorul economic atestat […]“. Cu alte cuvinte, dacă se taie ilegal din parchete autorizate, totul este în regulă!

Ce ar trebui făcut:

  • Clarificarea ambiguităților utilizând terminologia legală consacrată prin Codul silvic și legislația subsecventă.
  1. ROMSILVA este pusă într-o situație extrem de dificilă din punct de vedere financiar
  • Suspendarea activităților de exploatare va pune în dificultate agenții economici. Se vor înregistra arierate la plăți către ROMSILVA. Iar ROMSILVA tocmai vine după unul din cei mai proști ani din punct de vedere financiar, urmare a unui management dezastruos al precedentului director general și al căderii generale a pieței lemnului.
  • Executarea lucrărilor silvice va fi pusă sub mare presiune pe fondul crizei financiare a ROMSILVA și a blocării oamenilor în propriile gospodării în perioada în care se fac împăduriri și alte lucrări importante.
  • Nu există mecanisme de susținere a activității Romsilva prin sume acordate de la buget. Sindicatul ROMSILVA a început deja să vorbească despre alocarea de sume de la buget pentru plata salariilor, dar pe fondul cheltuielilor masive pentru susținerea întregii economii afectate de pandemia COVID-19 e puțin probabil să mai existe resurse pentru noi alocări.

Ce ar trebui făcut:

  • Analiza situației financiare a ROMSILVA și pregătirea unui plan financiar de urgență pentru anul 2020 care să includă măsuri pentru executarea lucrărilor silvice și plata salariilor.

* Material realizat de Sorin Sfîrlogea, GL Mediu și Resurse naturale CNPP

Sursa: https://stiri.plus/masurile-adoptate-de-ministerul-mediului-privind-suspendarea-exploatarilor-forestiere-ridica-semne-de-intrebare/