Escaladarea agresiunilor la adresa pădurarilor și tăierile ilegale nu se rezolvă cu armata

padure.jpg„Problemele legate de tăieri ilegale, inclusiv cele de agresiune la adresa personalului silvic, pot fi rezolvate doar printr-un ansamblu de măsuri bine planificate și coordonate la nivel de ocol sau la nivel național, nu prin militarizare”, susține Sorin Sfîrlogea, membru în Comisia Națională de Programe și Politici a PLUS (CNPP), responsabil pe domeniul Mediu, în cadrul unei analize în care prezintă soluțiile pe termen scurt și lung care ar trebui adoptate pentru remedierea acestor probleme, în contextul revendicărilor formulate de pădurarii, care au protestat, marți, în fața Palatului Parlamentului.

„Escaladarea agresiunilor la adresa pădurarilor și tăierile ilegale nu se rezolvă cu armata. Implicarea armatei în paza pădurilor nu este o soluție din nici un punct de vedere.

În primul rând, pentru că tăierile ilegale nu se rezumă la doi-trei indivizi cu o drujbă și o căruță, ci la scheme mult mai sofisticate care se derulează la lumina zilei, cu acte. Armata nu ar avea niciun fel de competențe în combaterea unor astfel de fapte.

În al doilea rând, ar fi extrem de complicată și de costisitoare transpunerea operațională a unei astfel de implicări. Să deplasezi vehicule și echipament militar prin păduri nu este ceva ce se poate organiza peste noapte și ar presupune niște costuri pe care bugetul României nu le-ar putea susține.

În al treilea rând, paza organizată cu armata ar trebui să acopere întreg fondul forestier, de stat și privat. Ceea ce înseamnă fie că proprietarul privat este obligat să accepte prezența armatei pe proprietatea sa, ceea ce este neconstituțional și ar putea fi interpretat ca o subvenție de stat mascată, fie i se dă posibilitatea să refuze, ceea ce ar însemna că direcționăm hoții la proprietatea sa pentru că va fi mai ușor de furat de acolo.

Informația referitoare la modalitatea de organizare a pazei pădurilor în Germania, care susține că armata este implicată direct, este inexactă. Niciodată pădurile Germaniei nu au fost păzite de armată. Singura implicare a armatei germane în paza pădurilor se referă la teritoriile federale care sunt considerate strategice și care sunt încredințate armatei din motive de securitate națională sau sunt alocate pentru funcționarea aramatei. Pe aceste teritorii se găsesc și păduri, dar ponderea acestora față de totalul fondului forestier al Germaniei este insignifiantă, undeva la nivelul a 2-3%. Nu se poate afirma în nici un caz că pădurile Germaniei sunt sau au fost vreodată păzită de armată”, arată Sorin Sfîrlogea.

În condițiile în care „niciunul dintre pădurarii care au suferit agresiuni nu a apelat la poliție atunci când a primit informația că se produce o infracțiune silvică”, CNPP atrage atenția că „lipsa de încredere în polițiști din cauza deselor dovezi de corupție este o altă problemă sistemică a statului român”.

„Trebuie, de asemenea, de luat în considerare faptul că în România personalul silvic este uneori implicat în tot felul de rețele mai mult sau mai puțin organizate de tăieri ilegale, ceea ce știrbește autoritatea lor la nivelul comunităților. Indivizi certați cu legea pot găsi astfel un pretext facil pentru a comite și ei infracțiuni silvice, iar atunci când sunt surprinși asupra faptului consideră că aplicarea legii doar asupra lor este o nedreptate. Așadar orice implicare a unei alte instituții este lipsită de eficacitate dacă nu se face o abordare serioasă a corupției din domeniul forestier.

Nici înarmarea personalului silvic nu e o soluție reală pentru problema pazei pădurilor, dacă nu este făcută pe baza unei analize serioase asupra modului de utilizare a armamentului. Este suficient să amintim faptul că în ultimul caz de ucidere a unui pădurar moartea a survenit prin împușcarea cu propria armă de vânătoare. Probabil agresorii l-au dezarmat pe pădurar și l-au executat cu propria pușcă. În mod tragic, pădurarul a adus el însuși arma execuției. Poate că, dacă nu ar fi avut arma la el, ar fi supraviețuit. Mai mult decât atât, înarmarea pădurarilor va conduce cu certitudine la alte evenimente tragice, oameni nevinovați împușcați din greșeală sau cu rea intenție – istoria pazei pădurilor consemnează astfel de tragedii din vremea când pădurarii aveau arme de război”, a mai explicat CNPP.

În acest context, CNPP prezintă soluțiile care, pe termen scurt, „au o eficacitate mult mai mare”: „Serviciul 112 trebuie implicat în astfel de situații, oferind personalului silvic suport prioritar pentru rezolvarea unor potențiale cazuri deosebite, care ar putea fi nu doar tăieri ilegale, ci și incendii în fondul forestier sau alte situații speciale. Serviciul trebuie să beneficieze de sprijin de specialitate prin includerea unor specialiști silvici care pot contribui la organizarea logistică care vine în ajutorul solicitantului. Trebuie ca pentru cazurile referitoare la infracțiuni silvice să existe proceduri rapide și clare care să determine reacția imediată a forțelor care pot interveni: poliție, jandarmi, personal silvic etc. În egală măsură apelul prin 112 ar elimina și rezervele personalului silvic față de polițiștii care protejează anumite clanuri implicate în furturi, pentru că apelul ar fi oficial înregistrat și utilizat ulterior ca probă”.

Pe termen mai lung, CNPP propune spre adoptare următoarele măsuri: „Este ineficient, ineficace și lipsit de profesionalism ca o instituție de dimensiunea unei regii naționale să-și delege responsabilitățile unor simpli angajați, chiar dacă o face în temeiul aplicării unor prevederi legale. Este absolut evident că acest model de organizare este disfuncțional și are nevoie de schimbări majore. Aceste schimbări vizează cadrul legal, precum și principiile de organizare, procedurile și cutumele actuale din Romsilva. Este condamnabil faptul că trebuie să moară niște oameni ca aceste lucruri să fie discutate cu seriozitate.

Paza pădurilor trebuie organizată de către managementul ocoalelor și direcțiilor silvice utilizând metode și instrumente moderne. Pentru că sunt cunoscute zonele cu potențial infracțional mare, personalul silvic poate elabora hărți de risc referitoare la integritatea fondului forestier. Pe baza unor astfel de analize trebuie organizate echipe de pază care trebuie dotate cu instrumente eficiente: mașină de patrulare, sistem de localizare prin GPS, cameră video pe bord, echipament de auto-apărare, dispozitive de comunicare rapidă cu serviciul 112.

Comunicarea patrulelor trebuie să nu depindă de disponibilitatea rețelelor GSM private și, din fericire, astăzi există suficiente soluții tehnice pentru a asigura acest serviciu pe orice vale de munte. Patrularea trebuie ghidată de informații primite în timp real care pot fi culese cu mijloace moderne precum camerele video cu senzori de mișcare, amplasate în puncte strategice. Traseele echipelor de pază trebuie înregistrate într-o aplicație software de monitorizare care să permită localizarea rapidă atunci când solicită sprijin. Planurile zilnice de patrulare trebuie elaborate în mod dinamic, evitându-se șabloanele care pot fi anticipate de infractori.

O astfel de organizare ar aduce și alte importante avantaje. Corupția personalului silvic – o temă recurentă în dezbaterea publică – ar fi descurajată. Înregistrarea traseelor de patrulare și compararea lor ulterioară cu planurile de patrulare și zonele de risc ar evidenția disfuncționalitățile de organizare, iar abaterile intenționate de la planul de patrulare ar deveni vizibile”.

CNPP subliniază faptul că este necesară schimbarea cadrului legislativ pentru ca toate aceste lucruri să fie posibile: „Este nevoie de o revizuire drastică a reglementărilor multiple care privesc fondul forestier cu scopul de a le simplifica și clarifica, trecând de la abordarea obligației de procedură la obligația de rezultat. Legea nu trebuie să se concentreze pe definirea amănunțită a modului cum trebuie păzit și gestionat fondul forestier, ci pe obținerea rezultatelor pe care întreaga societate le așteaptă de la administratorii pădurilor. Iar personalului silvic i s-ar transmite astfel un mesaj de suport alături de solicitarea clară și fermă unui nivel maxim de responsabilitate în privința integrității pădurilor”.

În final, CNPP reiterează faptul că militarizarea nu este o soluție. „În concluzie, problemele legate de tăieri ilegale, inclusiv cele de agresiune la adresa personalului silvic pot fi rezolvate doar printr-un ansamblu de măsuri bine planificate și coordonate la nivel de ocol sau la nivel național, nu prin militarizare.

Pe termen scurt tăierile ilegale ar trebui incluse în lista acțiunilor prioritare pentru intervenții urgente prin serviciul 112, iar acțiunile de pază la nivel de ocoale silvice să fie astfel organizate încât riscurile personalului silvic să fie reduse la minim, dar și eficiența și eficacitatea acțiunilor de prevenție să fie semnificativ îmbunătățită.

De asemenea, aplicația Inspectorul Pădurii (www,inspectorulpadurii.ro) și sistemul Îmbunătățit de urmărire a masei lemnoase (SUMAL), realizate în 2016 de Guvernul tehnocrat și ciuntit în mod semnificativ de către guvernul PSD, trebuie reactivate/activate de urgență.

Pe termen lung, paza eficientă și eficace a pădurilor presupune metode și instrumente moderne, schimbări legislative semnificative și implicarea jandarmeriei și a poliției în acțiunile de prevenție și pază”, a conchis CNPP.

Aproape 200 de pădurari au protestat, marți, în fața Palatului Parlamentului, revoltați față de intensificarea cazurilor de agresiune față de personalul silvic, ultimul caz, petrecut în Maramureș, revoltând întreaga opinie publică. „În ultimii ani, au fost omorâţi de hoţii de lemn 6 pădurari (Pop Liviu Pavel – Direcţia Silvică Maramureş, Gorcioaia Răducu – Direcţia Silvică Iaşi, Oul Ieronim – Direcţia Silvică Bistriţa, Boboc Dănel – Direcţia Silvică Gorj, Chiriţă Victor – Direcţia Silvică Dolj, Dogaru Gheorghe – ICAS Braşov), iar peste 650 de silvicultori au fost agresaţi, bătuţi, ameninţaţi cu moartea, atacaţi cu topoare, cuţite şi chiar împuşcaţi de infractorii surprinşi în timp de tăiau şi sustrăgeau material lemnos sau de braconieri.

Intensificarea atacurilor asupra personalului silvic este rezultatul unei campanii de denigrare susţinută de anumiţi factori politici şi unele grupuri de interese, cu scopul de a diminua autoritatea silvicultorilor în îndeplinirea atribuţiilor de pază a pădurii şi discreditarea acestora prin prezentarea deformată a realităţii din sectorul silvic“, arată Federaţia Sindicatelor Silva în cadrul unui comunicat de presă.

Silvicultorii au atras atenţia că Statutul personalului silvic a fost retrimis la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice deşi la ultimul protest, organizat în data de 24 septembrie 2019, aceştia au primit asigurări că documentul va fi dezbătut şi adoptat în regim de urgenţă de Camera Deputaţilor. În total, Federaţia Sindicatelor Silva a organizat şase acţiuni de protest în care a solicitat modificarea şi completarea urgentă a Statutului personalului silvic pentru a permite înarmarea agenților silvici, dar și dotarea lor cu tehnică, pentru a se putea apăra împotriva celor care taie ilegal pădurile.

Sursa: https://stiri.plus/cnpp-escaladarea-agresiunilor-la-adresa-padurarilor-si-taierile-ilegale-nu-se-rezolva-cu-armata/