România, la concurență cu Algeria în domeniul cercetării

Conform UNESCO Institute for Statistics, România are cel mai mic număr de cercetători din Europa raportat la 1 milion de locuitori. Mai precis, 890 de cercetători. În 2017, acest indicator pentru România era aproximativ egal cu cel al Algeriei, de două ori mai mic decât cel al Bulgariei și de trei ori mai mic decât al Ungariei.

Numărul de cercetători raportat la 1 milion de locuitori (preluată de la UNESCO Institute for Statistics)

Nici din punct de vedere calitativ, domeniul cercetării nu excelează. Conform ultimului raport „Country-specific recommendations 2019 – Research and Innovation analysis“ al Comisiei Europene, se insistă asupra decalajului țărilor care au aderat recent la Uniunea Europeană față de țările din vestul Europei, făcându-se referire și la calitatea scăzută a sistemului de cercetare din România. [Raportul poate fi citit aici]

Una dintre cauzele principale pentru situația actuală a cercetării este subfinanțarea. În timpul mandatului lui Nicolae Hurduc (PSD), cercetarea a primit de la buget 0.17% din PIB, cea mai scăzută valoare din ultimii 10 ani. Valoarea reală la finalul anului 2019 va fi probabil chiar mai mică de 0.17%, ținând cont de execuția bugetară și de discuțiile din mediul academic privind o a doua rectificare negativă. Domnul Hurduc nu s-a remarcat cu nimic ca ministru al Cercetării, respectând riguros linia de mediocritate și incompetență ce a caracterizat guvernarea PSD. Domnul Hurduc a rămas însă celebru pentru declarațiile sale halucinante conform cărora omenirea provine din viitor. Mediocru și atât. Chiar și în planul declarațiilor delirante, domnul Hurduc rămâne mediocru, având în vedere abundența gogomăniilor emanate de colegii de partid.

Educația și cercetarea sunt domenii care contribuie la competitivitatea unei țări. Atât timp cât aceste domenii vor rămâne la coada listei de priorități, nu trebuie să ne mirăm că România va rămâne și ea la coada tuturor clasamentelor. Noul ministru al Cercetării și noul guvern trebuie să înțeleagă importanța educației și a cercetării în dezvoltarea României.

O primă schimbare absolut necesară este numirea unui ministru competent care să înceapă o reformă reală a cercetării. Numirea unui ministru din rândul personajelor care au gravitat constant în jurul ministerului în diverse funcții, cum ar fi Șerban Valeca, George Georgescu și alții, nu va face decât să prelungească agonia.

Este, de asemenea, imperativ necesar ca bugetul cercetării sa fie crescut. România trebuie să reușească să atragă tinerii cercetători pentru a rămâne în țară, iar acest lucru nu se poate face cu subfinanțare și într-un mediu volatil, ci într-un mediu predictibil, cu o bugetare multianuală și cu o viziune strategică asupra cercetării.

„Fără o prioritizare strategică a domeniului Cercetării, tot ceea ce construiește mediul privat sau sectorul civil, inițiative inspiraționale de a populariza știința și de a atrage tineri talentați către acest domeniu, nu va putea reuși să transforme România într-o țară a inovației. Astăzi, cele mai inteligente, curioase și pasionate minți iau calea străinătății către laboratoarele moderne dotate cu tot ce este nevoie, către țări cu o tradiție autentică a inovării – Germania, Olanda, Franța, Marea Britanie. Exact în acest scop, aceste țări, care au înțeles rapid regulile jocului, fac toate eforturile pentru a atrage cercetări din toate țările europene către propriile laboratoare. România, în lipsa unei strategii și viziuni propri – continuă să doteze laboratoarele Europene cu unele dintre cele mai inteligente minți”, a punctat Ștefan Pălărie – coordonatorul grupului de educație din cadrul Consiliului Național pentru Politici și Programe PLUS.

* Material semnat de Echipa PLUS Educație

Sursa: https://stiri.plus/romania-la-concurenta-cu-algeria-in-domeniul-cercetarii/?fbclid=IwAR1VF-JMJCFf9EF7yKUvmzSaHFBvPmFkwKOMd-g5ozqOVjZBJAeHJlCbeYU


Versiune #2
Creat la Tue, May 5, 2020 11:46 AM de Mariana Țînțărean
Modificat la Wed, May 6, 2020 7:04 AM de Mariana Țînțărean