România, după Evaluarea Națională. Ce notă ar trebui să dăm sistemului educațional autohton

S-au afișat rezultatele examenului de evaluare a sistemului de învățământ românesc pentru clasa a-VIII-a.

Pentru Mihai din Galați sau pentru Maria din București, pentru Luminița Farkas din Hrip, Satu Mare sau pentru Ionuț din comuna Gratia – Teleorman, au însemnat medie sub 5 sau categoria ABSENT. Pentru România, a însemnat peste 300.000 de părinți care au așteptat cu sufletul la gură să vadă afișate notele copiilor lor.

Pentru sistemul românesc de învățământ, Evaluarea Națională din 2019 a însemnat:

– 155.020 de elevi înscriși la examenul de evaluare din 175.463 de elevi înscriși la clasa a VIII-a (88,3% – ceilalți 20.000 de elevi care s-au înscris la început de an școlar nu au ajuns până în acest punct);

– 48.182 de elevi la nivel național absenți sau cu media sub 5 (reprezentând cam 31%);

– Județele cu cele mai mici performanțe sunt Giurgiu și Teleorman;

# Județul Giurgiu: doar 958 din 2.196 de elevi obțin media peste 5 (43%)

# Judetul Teleorman: doar 1.293 din 2.377 de elevi obțin media peste 5 (54%)

La capătul opus, București și judetul Cluj arată că până la 83,9% dintre elevi pot lua media peste 5.

Dacă ai fi părinte, ar putea să însemne că, dacă ai ghinionul să locuiești în Giurgiu sau Teleorman, ar fi bine să te muți la București (50 de kilometri mai la nord) și, brusc, șansele copilului tău de a nu rămâne sub linia de 5 se dublează.

Realitatea e mult mai complexă. Zilele trecute, copiii României au fost evaluați. Dar dacă ar fi să evaluăm noi sistemul de învățământ, ce notă ar trebui să dăm colectiv unei structuri în care din cei aproximativ 175.000 de elevi care au început clasa a VIII-a, aproape 70.000 nu ajung să ia notă de trecere la finalizarea celor nouă ani de școală primară și gimnazială, indiferent cât de ușor „s-a dat“ ca să fie „mulțumiți și copiii, și părinții“ ?!

Există soluții. E nevoie de voință politică și ministerială:

– punerea la dispoziție de date – sisteme de transparență care să indice public pe fiecare școală / clasă în parte media claselor 5-8, dar și media evaluării naționale a cohortei care termină gimnaziul

– planuri de corectare a diferențelor dintre mediile de școală și evaluarea națională

– urmărirea tututor cazurilor de abandon școlar chiar la clasa a VIII-a și a cazurilor de absenteism la evaluarea națională – care are șanse enorme să se transforme în abandon școlar (copiii neputând fi alocați pentru învățământul liceal)

– evaluarea profesorilor de matematică, limba română și limbi minoritare în concordanță cu rezultatele de la evaluările naționale și crearea de planuri de îmbunătățire a performanței orelor predate

Și lista poate continua.

Singurul lucru necesar este trecerea de la scuze și vânători de vrăjitoare la colaborare reală între toate părțile implicate pentru eliminarea cauzelor sistemice care duc la aceste rezultate. În felul acesta, România o poate duce mai bine.

În curând, vine Bacalaureatul. Vom vedea din nou cum stăm la finalul învățământului liceal.

* Material realizat de Ștefan Pălărie, coordonator Grup de Lucru Educație – Consiliul Național Politici și Programe

Sursa: https://stiri.plus/romania-dupa-evaluarea-nationala-ce-nota-ar-trebui-sa-dam-sistemului-educational-autohton/