De cadrele didactice depinde succesul oricărei reforme în educație

În urmă cu trei săptămâni, Comisia europeană a publicat Monitorul educaţiei şi formării pe 2019, document de analiză a modului în care evoluează educația şi formarea în Uniunea Europeană şi în statele sale membre. Acordând o atenție specială cadrelor didactice, raportul cu privire la România din Monitorul educației și formării 2019 atrage atenția asupra principalelor provocări cărora trebuie să le facă față, din acest punct de vedere, sistemul românesc de educație: atractivitatea scăzută a profesiei de cadru didactic, lipsa de personal calificat din zonele rurale, politicile defectuoase privind formarea inițială și selecția viitoarelor cadre didactice, ca și cele cu privire la formarea continuă.

Trecute astfel în revistă, asemenea provocări, mereu aceleași pe parcursul ultimilor treizeci de ani, nu par nici pe departe insurmontabile. În acest context, se naște firesc întrebarea: ce lipsește cu adevărat sistemului românesc de educație? Cu siguranță, nu dorința de reformare ori strategiile! Ce anume a determinat, pe parcursul ultimelor trei decenii, permanentizarea acestei crize? Ca mai întotdeauna, răspunsul trebuie căutat în detalii.

Deși 40,9 % dintre cadrele didactice din România consideră că profesia lor se bucură de prestigiu, realitatea de care nu pot face totuși abstracție este alta. Principalul reproș care li se aduce constant  profesorilor este că, prin activitatea lor, nu aduc plusvaloare, reprezentând astfel o povară în plus pentru un buget oricum sărac. Chiar dacă este profund nedrept, pentru că în absența instruirii, plusvaloarea adusă de toți ceilalți actanți economici ar tinde către zero, reproșul rămâne. În plus, într-o societate care valorizează tot mai mult creativitatea, originalitatea, capacitatea de inovare, profesia didactică, percepută drept una care implică rutină și plafonare, nu are cum să se bucure de apreciere.

Iar dacă adăugăm acestei percepții subfinanțarea cronică a sistemului, concretizată nu doar în salarizarea deficitară a cadrelor didactice (în ciuda introducerii, în 2017, a unei noi grile de salarizare, coeficienții de ierarhizare au rămas, pentru profesori, în jumătatea inferioară a piramidei salariale), ci și în absența dotării cu mijloacele de învățământ necesare unui act educativ de calitate și în concordanță cu imperativele lumii în care trăim, mai ales în zonele rurale, dar și în urbanul mic, vom înțelege de ce profesia de cadru didactic este lipsită de atractivitate.

Iar lipsa de atractivitate a profesiei declanșează efecte în lanț. Deși raportată la o medie a UE de 37% cadre didactice cu vârsta peste 50 de ani, România pare a sta mai bine (mai puțin de 30%), componența corpului profesoral rămâne una dintre provocările majore cărora sistemul trebuie să le facă față. Formarea inițială lacunară, recrutarea defectuoasă a viitoarelor cadre didactice, favorizarea accesului la posturile atractive a profesorilor cu experiență, ceea ce îi descurajează pe tinerii care și-ar dori o carieră didactică, transformă intrările în sistem dintr-o oportunitate, într-o amenințare.

O altă problemă este reprezentată de discrepanța dintre imagine de sine a cadrului didactic și realitate, în privința competențelor profesionale deținute și a nevoii de formare. Conform TALIS (Studiul internațional privind procesul de predare-învățare inițiat de OCDE), 81% dintre profesori se declară mulțumiți de formarea inițială primită, declarând că aceasta a avut un impact pozitiv asupra practicilor de predare, proporție nu mult diferită de media OCDE. Diferențele apar în ceea ce privește nevoile de formare identificate. La nivelul OCDE, profesorii declară că încă au nevoie de formare în domenii precum TIC, predarea în medii multiculturale și predarea pentru elevi cu nevoi speciale. Profesorii români consideră că au nevoie de formare doar în această ultimă privință.

Dincolo de viziuni, strategii, legi și proceduri, reformele se fac cu oameni. Lipsa de atractivitate a profesiei, lipsa de motivație (implicit financiară), pregătirea lacunară și tendința spre autosuficiență a unora dintre profesori vor condamna din start orice încercare de reformare a sistemului, orice încercare de scoaterea a acestuia din criza în care se zbate de trei decenii.

* Material de Gabriela Tache, membru CNPP Educație

Sursa: https://stiri.plus/de-cadrele-didactice-depinde-succesul-oricarei-reforme-in-educatie/


Versiune #2
Creat la Tue, May 5, 2020 11:49 AM de Mariana Țînțărean
Modificat la Wed, May 6, 2020 7:05 AM de Mariana Țînțărean