Planul de relansare economică – propunerile PLUS pentru promovarea exporturilor românești

Lipsa de acțiune guvernamentală în domeniul exporturilor și al reprezentării economice pe piețele externe afectează dezvoltarea economică atât sub aspect social, cât şi în ceea ce priveşte mediul de afaceri, contribuind la întreţinerea unui climat nesigur şi neatractiv.

Cele mai recente date macroeconomice – exporturile României în luna aprilie 2020 au scăzut cu 47% faţă de aceeași perioadă a anului trecut, deficitul balanţei comerciale la bunuri a crescut cu 17%, exporturile în Uniunea Europeană s-au redus la jumătate. Realitatea impune crearea unui program amplu de susţinere a exporturilor româneşti. Deja este foarte târziu.

Criza economica actuală este  o criză globală, context în care trebuie să ne protejăm exportatorii, deoarece aceștia creează un echilibru extern pozitiv pentru România și pot influența în mod pozitiv cele mai importante sectoare de activitate în care lucrează sute de mii de români. Exportatorii au potențial de creștere în perioada de revenire post-COVID-19 și pot genera locuri de muncă bine plătite și prosperitate pentru firmele românești.

Exporturile firmelor suferă foarte mult ca urmare a evoluției COVID-19. Doar că în contextul unei iminente crize economice, situația firmelor românești se va înrăutăți, iar exporturile vor deveni mai relevante ca niciodată. Reducerea capacităților de producție, problemele legate de transport, lipsa materiilor prime din import şi anularea contractelor comerciale sunt principalele motive invocate de exportatorii români pentru contracția comerțului exterior.

Peste 50% din firmele care deţin 62% din exporturile României estimează contracţii ale exportului: 32% dintre aceştia văd o scădere de până la 25%, 12% între 25% şi 50%, iar 7% estimează o reducere a exporturilor cu peste 50%, potrivit Institutului Național de Statistică. Cauzele principale pentru aceste reduceri sunt: reducerea capacităţii de producţie (16,6%); probleme transport (22,4%); interdicţii temporare legate de export (16,5%); lipsa materiilor prime din import (14,1%) şi anulare contracte (9,1%).

În acest context dramatic, PLUS susține adoptarea urgentă a unui mix de măsuri pe termen scurt și mediu pentru relansarea exporturilor, după cum urmează:

MĂSURI PE TERMEN SCURT

  • PLUS solicită deblocarea Programului de promovare a exporturilor, suspendat în 3 martie 2020 pe termen nelimitat prin decizia ministrului Economiei, în condițiile în care există fondurile necesare. Această blocare a proiectului generează riscul ca firmele românești să nu mai poate participa în partea a doua a anului la târgurile și expozițiile internaționale care sunt posibile să se organizeze și, prin urmare, va însemna reducerea capacității de export. Programul poate fi implementat pentru anumite târguri și expoziții printr-o serie de principii agreate cu organizațiile patronale și profesionale fără a pune în pericol sănătatea reprezentanților firmelor românești. 
  • De asemenea, propunem ca în cazul târgurilor și expozițiilor, mai ales pentru anumite destinații țintă în care nu pot fi organizate acțiuni de promovare în străinătate, fondurile disponibile să fie alocate pentru participarea la acțiuni digitale (târguri online, reuniuni internaționale în format digital, misiuni economice online). Aceste propuneri sunt urgente întrucât contextul este aproape de dezastru pentru exporturile românești.
  • Tot pe termen scurt, pentru exportatori este importantă plata TVA la încasare, respectiv plata la zi a sumelor TVA de recuperat de la stat, măsură deosebit de importantă, în special pentru operatorii economici cu activitate de export. După reducerea arieratelor la începutul anului, au început iar să se strângă sume importante pe care statul nu le plătește la timp.
  • De asemenea, PLUS propune crearea unui program de sprijin pentru exportatori in contextul crizei COVID-19, program care este necesar pentru ca firmele exportatoare să poată folosi inteligent această perioadă de blocaj, pentru dezvoltarea de noi produse, instruire și digitalizare, precum și pentru o reluare mai rapidă a activităților atunci când economia începe să se stabilizeze.
  • În contextul crizei COVID-19, nevoile mediului de business vor fi diferite în următoarele 12 luni, axate pe tranzacții și activități în mediul online, așa că propunem lansarea unor vouchere de digitalizare pentru internaționalizare. Voucherele de digitalizare vor fi adresate firmelor mici și mijlocii care au potențial de internaționalizare pe termen scurt și mediu și vor fi utilizate pentru dezvoltarea de platforme online de distribuție internațională și pentru promovarea online a produselor și serviciilor. Acest context, creat de răspândirea COVID-19 și de blocajul unor activități internaționale, permite căutarea de noi canale de vânzare, proiecte de cercetare de piață și țintirea clienților de la distanță. O parte dintre expozițiile și târgurile internaționale vor fi întrerupte o perioadă, astfel încât companiile trebuie să fie active pentru a ajunge la potențiali parteneri și să organizeze întâlniri digitale. Astăzi, clienții și partenerii mari internaționali sunt mult mai accesibili, programul lor zilnic s-a schimbat și disponibilitatea lor s-a modificat în favoarea noastră. Totul se întâmplă mult mai eficient și digital.
  • Propunem că toți atașații comerciali din birourile economice internaționale din subordinea Ministerului Economiei să fie organizați sub forma unei celule de criză, prin care să fie identificate săptămânal oportunități de afaceri pentru exportatorii români, în special pentru cei cu capital autohton. De cealaltă parte, specialiștii din Ministerul Economiei “de la centru”/din ţară trebuie să identifice, cu sprijinul asociațiilor profesionale care sunt acele 1000 de firme românești pregătite cu produse și servicii disponibile pentru export și să le grupeze pe principalele ecosisteme industriale cu potențial de export.

MĂSURI PE TERMEN MEDIU

  • Pe termen mediu și lung, propunem promovarea investiţiilor şi a exporturilor româneşti în parteneriat public-privat, măsură ce poate avea efecte benefice, cum ar fi dinamizarea substanţială a volumului investiţiilor şi a exporturilor producătorilor români şi creşterea prestigiului României prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din sud-estul Europei.
  • În prezent, instituțiile publice care au atribuții în promovarea comerțului exterior sunt decimate și depopulate, fără mulți specialiști, atât în România, cât și în birourile de reprezentare externe, astfel încât pe termen mediu și lung se impune crearea unei Agenții de Export (Export România) sau o agenție mixtă cu Invest Romania (Trade & Invest), în subordinea Ministerului Economiei. Întreaga administrație locală trebuie să lucreze în relație directă cu viitoarea Agenție, astfel încât propunem ca fiecare autoritate locală municipală (Primărie și Consiliul Județean) să își creeze un birou de internaționalizare.
  • În contextul operaționalizării unei noii organizații dedicate stimulării exporturilor este necesară dezvoltarea competențelor necesare operaționalizării și dezvoltării birourilor de reprezentare economică.
  • În planul viitorului resursei umane, formată din specialiști în comerț internațional, propunem atragerea universităților prin implicarea studenților în activitatea birourilor de reprezentare (burse și perioade de practică pe care studenții să le aibă în astfel de birouri).
  • La nivelul guvernului, vor fi necesare realizarea/actualizarea unei noi Strategii Naționale de Export adaptată noului context economic (post-COVID-19/Noul Normal) și cartografierea oportunităților la export în fiecare județ și la nivelul fiecărei industrii în parte.
  • România Digitală – Brand de țară internațional. IT-ul este un domeniu cheie în care România poată fi competitivă internațional, astfel încât propunem crearea unui program de internaționalizare pentru industria IT (dedicat startup-urile și firmelor de tip scaleup tech). Programul va fi axat pe granturi financiare și pe acțiuni internaționale de match-making pentru antreprenorii români. 
  •  Identificarea și susținerea campionilor din România în efortul de internaționalizare a companiilor sau produselor digitale românești, alături de menținerea facilităților fiscale pentru angajații din sectorul IT&C pentru a păstra competitivitatea sectorului la nivel regional.

 

* Material de Claudiu Vrînceanu, Grupul de Lucru Economie CNPP PLUS

Sursa: https://stiri.plus/uncategorized/planul-de-relansare-economica-propunerile-plus-pentru-promovarea-exporturilor-romanesti/