Priorități și soluții diaspora

  1. Diaspora

Abstract : Conform echipelor și sub-temelor propuse pentru GLD 15 Diaspora, echipele de lucru au propus următoarele priorități și soluții.

  1. Stoparea Exodului

Pentru că principalul criteriu negativ care definește diaspora românească este exodul, plecarea masivă a românilor din țară, care crește exponențial, cu estimări de aproximativ 4,5 milioane de persoane care trăiesc în alte țări din UE, în SUA, Canada sau alte părți ale lumii. Cel puțin 200.000 de români pleacă din țară, definitiv, anual.

Problema 1: Educația – un sistem stagnant, învechit, axat pe criterii de evaluare cantitative, care nu creează competențe adaptate la viața reală, nu stimulează performanța tuturor și care nu face față ofertei mult mai calitative și atrăgătoare din alte țări.

Soluții:

  • Restructurarea din temelii a sistemului de învățământ, cu accentul pus pe predictibilitate, competență, dobândirea de aptitudini utilizabile în viața reală și calitate peste cantitate;
  • Creșterea numărului sau crearea de noi programe la nivel gimnazial, liceal, universitare, care să faciliteze schimbul de experiență pentru elevi dar și profesori cu alte facilități de învățământ, pentru a aduce în România componentele atrăgătoare de afară;
  • Reintroducerea conceptelor de școli profesionale sau vocaționale pentru a stimula dobândirea de cunoștințe utile pe piața muncii;
  • Legarea studiilor de momentul intrării pe piața muncii, prin programe (plătite sau subvenționate) de stagiaturi, consiliere gratuită pentru tineri antreprenori, fermieri, muncitori în industrii creative sau de meșteșugărit, etc;
  • Crearea de facilități pentru cei din diaspora care vor să ofere ajutor în sistemul de educație din țară o pot face.

Problema 2: Sănătatea – un domeniu care apare des ca principal motiv de plecare din țară, prin corupție, ineficiență, proastă organizare, dotare și finanțare.

Soluții:

  • Depolitizarea managementului sanitar (echipe de consilieri decizionali la nivel de unitate sanitară mare, cu semnatari desemnați temporar în loc de directori permanenți);
  • Crearea unui buget pe sănătate modern, pe tip pâlnie, pornind de la nevoi cumulate, cu stimularea de programe axate pe screening și prevenție, scăderea birocrației și introducerea de sisteme IT care să scadă costurile administrative și crearea de stocuri de medicamente în avans la prețuri avantajoase;
  • Crearea unui personal medical competent (educație), bine protejat, pregătit și remunerat (recunoașterea muncii suplimentare, plata tuturor gărzilor, burse de cercetare numeroase, burse pentru menținerea cunoștințelor la nivel modern în fiecare spital, etc.) și politici de zero toleranță față de orice fel de corupție.

Problema 3: Sectorul privat/antreprenoriatul – pentru că marea majoritate a emigranților români vin din mediu privat și reclamă lipsa de locuri de muncă sau de salarizări adecvate.

Soluții:

  • Prioritizarea clarității, stabilității și predictibilității fiscale și financiare pentru sectorul privat;
  • Luptă inteligentă împotriva corupției: zero toleranță, dar pe model german (echipe de control care nu dau amenzi sau iau alte măsuri restrictive atâta timp cât faptele observate nu periclitează vieți omenești sau securitatea națională; dacă după un termen de 14-21 de zile neregulile observate s-au rezolvat, sancțiunea se suspendă);
  • Simplificarea cu orice preț a birocrației pentru fiscalitate și funcționare, prin sisteme de IT, asumarea de responsabilități de atestare pentru funcționarii publici (Comisia de tăiat hârtii 3.0);
  • Programe de informare și consiliere pentru start-ups, împreună cu facilități sau un program de ”a doua șansă” (cu păsuire pentru remedierea de probleme pentru a evita închiderile bruște de companii), cu scopul de a face mai puțin riscante investițiile și deschiderea de noi companii.
  1. Drumul spre Casă

Pentru că trebuie să deschidem calea, cu orice preț, tuturor românilor care vor să se întoarcă în țară.

Problema 1: Facilitare administrativă – pentru că românii care ar vrea să se întoarcă vor lua prime contacte cu administrația publică și locală și este important ca acest contact să le faciliteze și nu pericliteze reîntoarcerea.

Soluții:

  • Facilitarea obținerii de orice fel de acte românești, pentru persoanele care se întorc în țară sau care sunt căsătorite cu cetățeni români;
  • Oferirea de asistență tehnică și juridică față de angajatori sau autorități locale (dacă este cazul, contra costuri modice), deschizând o interacțiune mai ușoară și mai plăcută cu autoritățile românești;
  • Crearea unui sistem de evidența a populației digital, accesibil de indivizi (utilizatori);
  • Crearea unui Call-center PLUS pentru cei care doresc să se reîntoarcă în țară;

Problema 2: Lipsa de facilități specifice repatrierii – cei din afară, deși pot fi cazuri speciale sau pot aduce un capital de expertiză sau financiar important sunt deseori victimele unei lipse totale de interes.

Soluții:

  • Crearea unui parcurs administrativ al repatrierii, unde o persoană care dorește să revină în țară are în față procese simplificate, adaptate la nivel local sau regional, unde noile acte de identitate să poată fi emise rapid;
  • Crearea unui parcurs de recunoaștere a diplomelor externe obținute de români în orice fel de instituție de învățământ;
  • Facilitarea pentru angajatori angajarea de persoane repatriate prin stimuli fiscali, cursuri gratuite de reformare profesională, inclusiv printr-un portal al ofertanților din țară/curățătorilor de locuri de muncă din Diaspora;
  • Crearea unui portal unde cei din Diaspora să poată propune, integrat, argumentat și bine cercetat, proiecte noi pentru România;
  • Crearea unei rețele informative despre avantajele repatrierii, amplasată în principalele centre românești din afara țării;
  • Crearea unor clase de reprimire, care să faciliteze pentru copii crescuți și educați în sisteme diferite reintegrarea în sistemul educațional românesc.
  • Stimularea reală a antreprenoriatului și investițiilor din Diaspora pentru casă, inclusiv prin deschiderea de licitații specifice pentru firme românești din diaspora.
  • Diaspora e România

Pentru că în sondajele interne PLUS, aproape 40% din respondenții din Diaspora spun că nu vor să se mai întoarcă. Extrapolând la cifra de 4,5 milioane, aceasta înseamnă aproximativ 1,8 milioane de români care vor rămâne pentru restul vieții în afara țării. Vorbim de aproape 10% din românii din ziua de azi care nu se mai întorc. Pentru ei, pentru copii lor, dar și pentru comunitățile istorice românești trebuie găsite soluții noi pentru a-i ține aproape de țara și identitatea românească.

Problema 1: Lipsa de înțelegere, legislație sau guvernanță adaptată la amploarea reală a Diasporei – pentru că programele, ideile sau finanțările actuale ignoră complet numărul real de români din Diaspora.

Soluții:

  • Desființare Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și crearea unui departament orizontal pentru Diaspora în subordinea Prim-Ministrului, care să coordoneze și integreze acțiuni specifice în toate celelalte ministere (educație, cultură, tineret etc.);
  • Modificarea legii 299/2007 (în special art. 7 și 8) pentru a crea un Forum al Diasporei real, periodic, regional, unde statul român să fie un partener permanent.

Problema 2: Pierderea identității, limbii, culturii românești – copiii români născuți sau crescuți în afară uită sau nici nu au șansa să învețe elementele culturale care le definesc părinții.

Soluții:

  • Manuale și documente de studiu de limba română pentru părinți sau specifice Diasporei;
  • Programe de studiu, școli de limba română, facilitarea predării în română la școli locale (susținute financiar de către statul român la început și transferate apoi către comunitățile românești locale) adaptate la numărul real de români din fiecare loc;
  • Tabere pentru copiii români, de limba și cultura română, în țară sau chiar în țările de reședință;
  • Schimb cultural permanent între instituții de învățământ din România cu cele din zone cu mulți români;
  • Crearea de spații de co-working pentru români, care să faciliteze și schimburi sau manifestații culturale;
  • O platformă educațională online, accesibilă din orice parte a lumii (Bingel sau Bednet), care să elimine necesitatea de prezență fizică.

Problema 3: Lipsa unui mediu asociativ bine dezvoltat românesc în Diaspora – românii nu se organizează ușor sau bine și deseori nu au la ce organizații să apeleze, spre diferență de multe alte populații migratoare.

Soluții:

  • Modernizarea legii 86/2016 referitoare la centrele comunitare românești din afara țării, eliminând anumite criterii artificiale și stimulând și facilitând stimularea asocierii românilor din Diaspora;
  • Oferirea de consiliere și asistență tehnică în cadrul ambasadelor și consulatelor, pentru lansarea de asociații sau ONGuri românești;
  • Mai multe fonduri și sprijin pentru mediul asociativ românesc din Diaspora, inclusiv prin facilitarea de puncte de întâlnire.

Problema 4: O Diaspora cu drepturi în pericol – mulți români sunt ușor abuzați de angajatori sau de statul gazdă.

Soluții:

  • Oferirea amplă în cadrul ambasadelor unei asigurări de deces (contra cost) facilitată de stat, care să ușureze dificultățile administrative și să reducă costurile privind repatrierea românilor decedați, sau încheiere de acorduri privind aceste momente, pentru asistență reciprocă, cu țări europene ca și Italia, Spania, etc;
  • Transformarea consulatelor în ”one-stop shops” pentru români, pentru obținerea de certificate, acte sau alte dovezi, eliminând orice necesitate de călătorii în țară.
  • Coordonarea cu sistemele sociale din țările gazdă de către personalul ambasadelor/ consulatelor mai amplă, pentru a putea semnala orice posibile abuzuri sau încălcări;
  • Oferirea la consulatele românești de informații generale, utile, despre țara gazdă, la un nivel mai amplu decât până acum.

Problema 5: Diaspora nu este implicată sau consultată cu adevărat pentru viitorul României – dincolo de momentul votului și reprezentativitatea în Parlament, diaspora este deseori ignorată ca o masă reală de cetățeni români cu un interes în viitorul României.

Soluții:

  • Stimularea unui număr mai mare de secții în Diaspora, a votului prin corespondență sau, în timp, a votului on-line;
  • Mărirea numărului de parlamentari pentru Diaspora;
  • Includerea Diasporei în sondaje și chestionare legate de viitorul României.